Nu avem încredere în nutriţionişti!

O pledoarie pentru diversitate şi echilibru

Nu spun eu asta – deşi, mă rog, recunosc că nici eu nu am încredere totală în ei-, ci chiar cititorii mei, chiar dacă o fac în mod indirect. Recentul sondaj de opinie „Cum vă alimentaţi?” a strâns 1730 de participanţi, iar rezultatele sunt destul de interesante. Şi poate puţin îngrijorătoare…

47% dintre participanţi declară: „mi-am format singur propriile principii de alimentaţie”. Cum îţi poţi forma singur principiile dietei personale? Studiind doar şi experimentând. Atunci ce te poate determina să te apuci să studiezi singur acest aspect?

Lipsa de încredere în medicina nutriţionistă oficială ar putea fi un motiv. Neîncrederea poate veni fie din ignoranţă (aceasta ne poate face să minimizăm competenţele şi realizările nutriţiei, ca ştiinţă), fie din propria cunoaştere. În teorie, această cunoaştere ne ajută să fim proprii noştri nutriţionişti. Pot accepta cu inima uşoară faptul că unii dintre cititori nu sunt ignoranţi în acest domeniu şi îşi pot purta singuri de grijă. Totuşi chiar 47%? Adică aproape jumătate suntem într-atât de cunoscători încât ne putem elabora singuri şi cu mânuţa noastră principiile de alimentaţie? Chiar ştim cu toţii cum se structurează o dietă şi ce efect are asupra noastră? Desigur, fiecare dintre noi suntem unici şi răspundem diferit la o dietă şi de asemenea putem aprecia, în timp, dacă o dietă ne face bine sau rău. Am însă impresia că ne cam supraapreciem puterile când ne credem nutriţionişti. Nutriţioniştii profesionişti greşesc adesea, se răzgândesc cam des, afirmă lucruri contrare, ne confuzează (până la urmă fac cam ce face oricare medic, indiferent de specialitate), dar trebuie să îi ascultăm, măcar cu o ureche.

Un alt motiv ar fi lipsa de bani. Mulţi ne limităm la ceea ce avem şi astfel, vrând-nevrând, rezultă o dietă. Nu cea mai bună, ci cea pe care ne-o permitem. Degeaba îmi tot povesteşte mie nutriţionistul despre uleiul de măsline, dacă eu nu-mi permit să dau 35-40 de lei pe o sticlă de un litru. Prefer să dau 3 lei pe un litru de ulei rafinat; îmi fac treaba cu el şi mai fac şi o economie de cel puţin 30 de lei. Şi iată, am pus-o de un principiu pe baza căruia îmi organizez dieta. Dar nu este un principiu bun, ci unul forţat de împrejurări.

Citeste si articolul →   Cat de des gatesti? – Rezultate finale

Un procent însemnat sunt cei cărora nu le pasă de nimic, inclusiv de nutriţionişti. 38% dintre cititorii mei spun „mănânc absolut orice şi oricând am chef, fără să ţin cont de altceva decât de propria mea plăcere”. Pe aceştia îi înţeleg perfect. Am făcut şi eu exact ca ei, timp de 50 de ani. Organismul tânăr este puternic şi poate reacţiona. El îndreaptă excesele pe care le facem şi ne reglează metabolismul. Face asta mulţi ani, până la un moment dat, când îmbătrâneşte şi el. Şi atunci începem să ne îngrăşăm, să ne buhăim, să ne balonăm şi să ne constipăm, să ne simţim greoi, să gâfâim la cel mai mic efort fizic… ce mai, începem să ne rablagim. Unii păţim asta mai spre bătrâneţe, alţii suntem mai precoci şi avem probleme încă de pe la 30-35 de ani. Unde vreau să ajung? La faptul că poate această atitudine de a mânca orice şi oricând nu este neapărat cea mai bună.

O mică parte dintre cititori urmează diete stabilite de nutriţionişti profesionişti. Doar 15%!
5% urmează diete de tip Montignac, Rina, Atkins etc.
4% sunt diabetici
3% vor să slăbească
2% sunt cardiaci
1% sunt alergici sau prezintă intoleranţă la diverse alimente

Eu, unul, mă bucur că cei care îmi vizitează blogul nu au, în general, probleme de sănătate, care să-i oblige la diete speciale. Pot şi eu să gătesc liber şi să am credinţa că reţetele mele nu îi afectează în mod negativ.
Mă mai bucur că cititorii mei sunt sănătoşi şi că au personalitate (mănâncă orice şi oricând), sau că sunt îndeajuns de versaţi ca să-şi poată gândi propria dietă.

Citeste si articolul →   Vă place mâncarea condimentată? – rezultate finale

Totuşi, oameni buni, cu toată lipsa de încredere în nutriţionişti, haideţi să nu-i ignorăm total. 85% vot de neîncredere este cam mult… sincer. Ştiu că viaţa este scurtă şi că dorim să trăim cât mai lejer şi mai bine, dar nu putem mânca la infinit doar ce avem chef şi nici nu putem să ne riscam sănătatea adoptând diete fanteziste, chiar dacă sunt elaborate de noi înşine. Aşa cum cred cu tărie că o alimentaţie echilibrată şi diversificată este cheia sănătăţii, tot aşa cred că o atitudine echilibrată faţă de nutriţie, ca ştiinţă, ne poate fi cu adevărat de folos. Nu trebuie să urmăm orbeşte sfaturile unui nutriţionist, fără să verificăm dacă ne sunt într-adevăr benefice, nici să ne panicăm la orice semnal de alarmă pe care îl trag aceiaşi nutriţionişti – şi trag destule, slava Domnului!- dar trebuie să ţinem seamă şi de ei.


  1. marius spune:

    Ei, inseamna ca aveti o gena buna din privinta asta. Dupa cum am mai „spus”, majoritatea persoanelor spun ca e greu daca nu chiar imposibil dar o statistica personala mi-a aratat ca numai persoanele care nu au reale probleme cu greutatea spun asta .Adica mi se pare normal sa nu se apuce de asa ceva o persoana cu arderi bune .Eu eram in pericol de a face diabet si ficatul nu era in regula deloc el fiind foarte gras dupa cum mi s-a spus la ecografie. Intamplator cel mai bun prieten al meu este chiar ceva mai in varsta decat dvs. avand 58 de ani . Incet , incet a cam inceput si el sa manance mai rationat(nu chiar in modul meu) .La o inaltime de 1,83 (daca nu ma insel chiar de statura dvs.) el avea tot cam 105kg si nu se simtea bine fiind si el sportiv toata viata. Chiar discutam cu el ca la o varsta mai inaintata este foarte important pentru oase si cartilagiile dintre oase sa nu sustina o greutate care te poate duce spre osteoporoza care inseamna ca pierderea osoasa intrece depunerea. In fine…..una peste alta daca ma simtiti plin de exces de zel este pentru ca,ma intelegeti, AM SCAPAT DE 35 DE KG. Asa ca : mancat rationat,SPORT si motivatie puternica pentru cei care au problema asta cu greutatea. A, inca o chestiune,chiar daca reusiti vreunii sa va atingeti scopul ca sa va mentineti pe drumul asta eu consider ca trebuie sa fiti (sa fim) constienti in permanenta ca aveti o problema. Eu chiar daca am reusit sa dau jos o povara , trebuie si voi sta cu garda sus intotdeauna pentru ca am fost acolo ……stiu cum e si nu mai vreau sa ma uit in oglinda si sa fiu oripilat de propia-mi imagine sau sa urc la etajul 4 gafaind cu limba de un cot sau sa ma doara genunchii si calcaiele din cauza presiuni exercitate asupra lor.Ca sa nu mai vorbesc de problema cu gasitul hainelor pe masura. Sa nu imi spuna cineva ca nu gaseste 30-40 de minute din viata lui zilnica sa le dedice sportului ,indiferent de greutatea corporala caci pana la urma sportul inseamna sanatate pentru oricare individ. Flotarile se pot face in „n” moduri, genoflexiunile in o mie de moduri, abdomenele in mii de feluri s.a.m.d.Deci , solutii sunt, oameni cu mentalitate de sportmeni nu prea. Repet, sunt foarte multe exercitii si combinatii de exercitii pe care le-as putea enumera dar …….nu cred ca isi are rostul . Daca vrei ,sari in sus o jumatate de ora si ai conditie fizica dar….nuami SA VREI. Hai ciaooo!

    • Radu Popovici spune:

      @marius: Eu am 55 si nu am fost niciodata gras. Nici nu mananc pana plesnesc si n-am facut-o niciodata, desi mancarea imi place. Nu fac niciun fel de exercitiu fizic, din pacate, si am un stil de viata sedentar. Asta nu de ieri de azi, ci de 20 de ani.
      Cred ca este vorba si despre mostenire genetica, metabolism, stil de viata. Oricum, chestia cu mancatul de 4-5 inghitituri la 2 ore mi se pare greu de indeplinit, din mai multe motive. Bine ca reusiti si, mai ales, bine ca a functionat! 🙂

  2. marius spune:

    Asa zisa „dieta” pe care am adoptat-o de aprox. un an de zile va spun sincer ca am „digerat-o” mult timp in mintea mea inainte de a incepe sa fac ceva in privinta grasimii insuportabile de pe mine, si am ajuns singurel (daca ma credeti sau nu ramane la aprecierea dvs.) la concluzia ca pot manca putin, chiar foarte putin dar foarte des si organismul meu a dat reactia asteptata.Pot manca si 7 mese pe zi linistit. Ce-i drept seara ,chiar daca este o oara inaintata (20-22) mananc cate un bol cu supa sau ciorba goala si are efect benefic si pentru stomac dar si satios.Pot sa ma laud ca am mai influentat si cativa prieteni si colegi de munca. Chiar astazi am avut placuta surpriza ca un coleg sa ma vada si sa ma cheme spre a-mi arata rezultatul dupa 3-4 luni de hranire identica cu a mea. Slabise 14 kg si deja arata intr-un fel baiatul. Toti se mira cand imi cer sfatul de primele mele vorbe care suna asa: incep prin a-ti da o veste buna si anume ca NU TREBUIE SA RENUNTI LA ABSOLUT NIMIC DIN CE MANCAI PANA ACUM. Si toti raman incremeniti dar placut impresionati de chestia asta. Inca o treaba, foarte multi m-au intrebat : bine,bine dar ce fac cu dulciurile ca eu mananc dulciuri? Si le raspund ca pot manca o prajitura (daca e mai mare daca e mai mica 2-3 ) dar sa o manance in loc de o masa nu ca si desert.In legatura cu sportul, eu am cochetat cu el ica din copilarie si de aceea consider ca am un avantaj caci imi cunosc corpul in sensul de limite de efort si de slabiciunile si atuurile pe care le avem dealtfel fiecare diferit prin mostenire genetica.Eu ” lucrez” numai cu greutatea corpului si va asigur (dupa cum probabil stiti si dvs.) ca exista un numar imens de exercitii pentru toata lumea pe care le poti executa linistit in casa ta numai pe 2-3 metrii patrati.Pacat ca nu va pot exemplifica cu o fotografie de dinainte si dupa dieta .Legat de dimensiunile dvs. eu cred ca proportiile sunt in regula dar depide daca aveti burtica sau de ce vrea fiecare de la corpul sau. Ca sa va faceti o idee cam cat mancam pe cand cantaream peste 100 de kg iata: paine consumam o franzela de 750 de gr pe zi, imi faceam la o masa o omleta de 3-4 oua cu sunculita si branza telemea prin ea si o mancam cu vreo 10 felii de paine. Nu ma ridicam de la masa pana nu plesneam de satul.Aproape ca devenise o boala chestia asta si cred ca obezitatea si placerea exagerata de a manca este o BOALA.Dar hai ca m-am intins cam mult. Va multumesc ca m-ati bagat in seama. Ciaooo!

  3. marius spune:

    Salutare! Eu nu spun ca nu am incredere in nutritionisti dar consider toata chestia asta cu mancatul pe calcul de calorii si pe alimente degresate,bio s.a.m.d. o escrocherie pentru a mai lua bani de la niste „snobi” carora le este lene sa gandeasca putin.Deasemenea cred ca si chestia cu salile este la fel o gaselnita de a mai lua niste bani de la oameni care nu au motivatie cu adevarat sa faca miscare si care habar nu au nici macar de o incalzire in prealabil a corpului. Si acum iata argumentul meu: la 1,73 m inaltime aveam 105 kg pana acum aproximativ un an.In prezent cantaresc 70 kg si ma simt EXTRAORDINAR de parca am renascut. Eu consider ca am gasit solutia(pentru mine) de a ma hrani toata viata in modul in care o fac fara sa renunt la nimic din ce ma hraneam pana acum(adica exact ce are orice om in frigider) dar secretul nu consta in nimic altceva decat in MASURA.Mananc din 2 in 2 ore cate 4-5 inghitituri , si asta fara a ma infometa. Si repet : ABSOLUT ORICE. Multi tind sa spuna ca nu se poate asa ceva dar nu zi pana nu incerci mai ales daca esti o persoana car depune foarte rapid strat adipos.Si ca sa „distrug” si un mit conform caruia berea ingrasa aflati ca apa de la chiuveta nu prea imi este cunoscuta ci berea de cate ori am sete(3-4 beri pe zi).In legatura cu sala de sport pe care dau bani atatia oameni va pot spune ca pentru a avea conditie fizica si o forma de invidiat iti trebuiesc 3 lucruri care nu costa absolut nimic: ceva spatiu in camera,un geam deschis si motivatie puternica.In privinta asta (a sportului) va mai spun ca din cele 105 kg au ramas 70 kg de masa musculara pe care colegii se mira si nu ma cred ca nu am obtinut-o prin „trasul” de fiare.Sper ca nu am plictisit. Ciao!

    • Radu Popovici spune:

      @marius: Si eu cred ca multe din chestiile bio, degresate, eco etc. sunt un impozit pe prostie. Mare noroc ati avut gasindu-va dieta potrivita. Ati gasit-o singur, sau v-a recomandat-o cineva? Din pacate, cum fiecare organism reactioneaza altfel, multi nu au avut acest noroc. De aceea recomandam si eu pridenta fata de nutritionisti, fiindca multi lucreaza cu diete recomandate la modul general, fara sa tina seama de metabolismul fiecarui pacient. Multi iti dau aceasta dieta inainte de a-ti face vreo analiza.
      Oricum, cred ca si eu mi-am gasit o dieta care functioneaza. Am 1,83 m si 84-85 kg. 🙂

  4. D spune:

    Nutritionistii pot fi inlocuiti cu succes de o saptamina de studiu a metabolismului si corpului uman. Nu e greu, nu e mult si din momentul in care intelegi cum functioneaza organismul uman si implicit digestia nu vei mai avea nevoie de nutritionisti.

    • Radu Popovici spune:

      @D: O saptamana mi se pare un termen cam optimist. Ei studiaza ani de zile si tot au inca lacune… plus multe dintre „adevarurile” care par imuabile se schimba pe masura ce se fac noi studii.

  5. simina spune:

    Si eu fac parte din cei 38%, in limitele impuse de gatitul pentru copii si socri. Uneori gatesc separat pentru mine si sotul meu, dar in general ma descurc sa gatesc cam ceea ce-mi place. Nici eu nu am incredere in nutritionisti, multi dintre ei mi se par niste sarlatani.

    • Radu Popovici spune:

      @simina: Da, ai un handicap gatind pentru cele doua extreme ale dietei: copii si persoane trecute de 60 de ani, si cred ca nu ti-este usor. 🙂

  6. Elena Toma spune:

    Tangential, eu am mai atins subiectul la tine pe blog. Eu, spre deosebire de cei care au comentat pana acum, am optat spre o dieta relativ cunoscuta. Motivul? Ani de zile am facut erori, cautand dieta adecvata mie, momentului respectiv, dar de cele mai multe ori am adaptat-o gusturilor mele. Nu pot sa enumar cate erori am facut, dar la un moment dat am zis stop dietelor-minune, care-ti garantau rezolvarea tuturor problemelor. Tinand cont ca vointa nu-mi lipseste, nu a fost o problema sa o urmez si nici nu am dat iama ca vaca pe miriste atunci cand ela s-au incheiat. Dar, pana la urma am invatat ca nu ezista dieta minune, general-valabila, aplicabila oricui. Nu am incredere in nutritionisti, pentru ca n-am intalnit unul echilibrat. Dar nu cred ca nu sunt si profesionisti, pentru ca ar fi o exagerare. Dar, m-am lovit mult timp de domeniul asta si pot sa spun ca nu l-am intalnit inca. Stiu eu una (cunoscuta, o adevarata „vedetea”) care intr-o dimineata recomanda cu ardoare lui Razvan sa dea copilului lui, la varsta mica, care de-abia a inceput diversificarea alimentara, iaurt din comert! Daca ea este un profesionist, eu sunt popa catolic! Daca esti fara probleme grave de sanatate, care necesita anume restrictii alimentare, cateva principii sunt suficiente: mese ordonate, intr-un interval de timp relativ fix, echilibrate caloric si diverse, care sa contina din toate grupele alimentare, cantitati echilibrate (fara a manca de sa nu te mai poti ridica de la masa), consum regulat de lichide, miscare suficient de constanta, chiar daca nu sala de forta, pauza alimentara dupa ora 20,00-21,00, evitarea la stres prelungit. Sunt masuri de bun-simt, fara ajutorul unui nutritioniste cu patalama. Problema generala este ca totul este dominat de dezechilibru: de la viata sentimentala, alimentara, intelectuala, sociala, culturala. Stiu ca suna drastic, dar, chiar daca noi cei care citim aici suntem persoane informate si deja sensibilizate privind alimentatie versus sanatate, multi oameni ingnora subiectul si zic cu inconstienta: o viata am si vreau sa o traiesc! Cum? oricum, se pare. Am omis contient sa atac subiectul fumat si alcool, desi alcoolul are legatura cu alimentatia mai mult decat fumatul. Scuze ca am facut o criza de logoree, dar am vrut sa ma fac inteleasa.

    • Radu Popovici spune:

      @Elena: Asa este, acest subiect a mai fost atins pe blog si este normal sa fie asa caci, cred eu, nu poti gati fara sa-ti pui si problema unei nutritii sanatoase. rezolvarile sunt mai multe, functie de modul in are fiecare organism reactioneaza la o anume dieta, dar, ma repet, toate rezolvarile trebuie sa tina seama, din punctul de vedere la bucatarului, de diversitate si echilibru in alimentatie.
      Celelalte probleme (fumat, alcool, stress, exeritiu fizic) nu tin neaparat de subiectul acestui blog, asa ca nu ma aventurez sa le analizez.

  7. balauru spune:

    Ca si in majoritatea domeniilor, in Romania sunt multi nutritionisti „inchipuiti”. Au citit 2 carti, si gata, asta-i tot.
    Pentru cine nu a vazut, recomand documentarul Food Matters. Pe langa multe chestii interesante, este un nene care spune o chestie incredibil de simpla si adevarata: You are what you eat!

  8. Sylvia spune:

    Poate sunt influentata din nou de faptul ca locuiesc in Franta dar sincer vorbind si in Romania eram extrem de atenta cu alimentatia. Este intr-adevar dificil de depasit cateodata bariera financiara pentru cei care nu au venituri mari dar eu zic ca informarea si bunavointa fac minuni. NU trebuie sa se manance somon afumat si sparanghel sau fructede mare la 10 ori pe saptamana se poate adapta la orice venit o alimentatie sanatoasa. Cartofii chiar daca sunt cea mai la indemana leguma se pot fierbe in aburi si asezona nu trebuie scaldati in baie de ulei mereu, pestii romanesti traditionali : biban, crap, stiuca, pastrav sunt deosebiti eu ma desfat cu ei de cate ori vin in tara nu trebuie mancat acel Pangasius sau cum ii zice care e crescut si indopat cu mercur ( in Wietnam cel mai adesea) cum se vede din sute de articole . Exista fasole verde, morcov de la tara, si inca fructe si legume cu gust. In Romania problema este ca se mananca prost ca si combinatii si cantitativ prea mult, plus ca popor care sa fie mai absent la sport ca romanii mai rar, efectiv nu este cultura si informatie pentru a face sport…..ca doar ne obosim destul muncind toata ziua ( cum zice si mama mea ) .
    Nici occidentul nu te scuteste de obezitate si probleme, sunt si aici oameni care mananca preponderent conserve de legume si fructe dar totusi s-a format o inclinatie spre diversitate, spre moderatie in consumul de alimente si spre a face sport si miscare fizica zilnic.
    Despre nutritonisti eu stiu ca toti au studii de specialitate si nu poate cineva sa se trezeasca intr-o zi sa isi zica singur ca e nutritionist …ca sunt si buni si mai slabi profesional peste tot in lume….lumea mare, oameni multi . Eu chiar particip o data la 2 saptmani la un curs cu un nutritionist unde gatim impreuna nu o bucatarie dietetica ci invatam cum sa adaptam o bucatarie clasica intr-una mai dietetica, mici trucuri de unde se pot fura din retete carbohidrati si grasimi fara sa schimbi la final gustul.
    Eu zic ca la Tv in Romania in loc sa se certe politicienii nonstop degeaba si sa stea natiunea tolanita pe canapea cu sufletul la gura sa vada ce se intampla…zi de zi mai bine ar promova zilnic o ora de alimentatie sanatoasa si sa invete romanii sa faca sport.
    Radu scuze ca m-am lungit dar chiar ai atins un subiect sensibil pentru mine, eu una as face orice sa ajut la promovarea unei alimentatii sanatoase in Romania si sa se faca sport pentru ca poate suna ciudat asta e cheia longevitatii in stare de sanatate si a fericirii( am o adevarata teorie si aici dar nu ma lungesc 🙂 .

    • Radu Popovici spune:

      @Sylvia: Chiar faci, si fac, si facem ceea ce putem. Eu si multi altii am promovat mereu diversitatea si echilibrul in alimentatie si am oferit retete deosebite. Am explicat fenomenele suferite de ingrediente in timpul gatitului, am detaliat metodele de gatit si principiile marilor bucatarii din lume.

  9. Ada spune:

    intru in procentul celor 38% dar in sensul in care daca imi place ceva si stiu ca nu e tocmai sanatos, gust si atat, nici macar nu incerc sa ma abtin pt ca nu-mi face bine la psihic 🙂 ; am vazut destui obsedati care mananca numai seminte, urzici si soia si gasesc asta o aiureala, nu am incredere nici in produsele”bio” pt. ca traiesc in Romania si stiu ca aici se poate cumpara orice certificat sau autorizatie iar nutritionistii, pe langa faptul ca declaratiile lor se bat cap in cap, multi dintre ei urmaresc exclusiv notorietatea care sa le aduca castiguri substantiale (nu generalizez), impostori sunt peste tot, nu-i asa?; cum majoritatea celor ce bantuim 🙂 pe aici, pe blogul tau, stie ca pestele e sanatos iar chips-urile-s otrava curata pt. corpul nostru, eu zic ca problema e pe jumatate rezolvata 🙂

  10. sym spune:

    @Radu Popovici

    Nu știu dacă termenul „nutriționist” este protejat de lege, ca „dentist” de exemplu. În UK sigur nu e, oricine se poate auto-intitula „nutriționist”. Acolo există o meserie similară protejată de lege, este „dietician”.

    Motivul pentru care eu nu am încredere în nutriționiști este faptul că nu pare să existe educație formală pentru așa ceva.

    Soția a fost la un moment dat la un „nutriționist”, i-a dat o grămadă de bani, iar respectivul i-a spus că mâncăm foarte echilibrat (ceea ce era adevărat, dar de niciun ajutor), iar pentru slăbit, exact ce-i spusesem și eu – să facă mișcare.

    • Radu Popovici spune:

      @sym: Habar n-am daca „nutritionist” este in nomenclatorul de meserii. Nu m-ar mira nimic. Nici „gastronom” nu este. 🙂

  11. mitinita spune:

    era intr-un timp la TV un nutritionist pletos pe care nu stiu cum il cheama,dar la cum arata nu-mi puteam inchipui ca o sa-i urmeze cineva sfaturile:))) La noi mai e si chestia cu lumea asculta ce zice popa,radio si doctorul,desi cam putini doctori se aventureaza sa recomande un alt tratament in afara de cel pe baza de medicamente.Cred ca e important sa-ti cunosti organismul … si sa fie nutritionistul unul adevarat!

    • Radu Popovici spune:

      @mitinita: Marturisesc ca eu nu am incredere in niciunul. Ba mai mult, foarte putini par sa aiba o atitudine echilibrata, corecta fata de actul de a manca. Totusi, ascult parerile catorva, ma mai informez pe Internet, combin cu ce mai stiu eu si incerc sa aplic la toate acestea principiul echilibrului si varietatii. Intre timp, citesc si eu destul de mult pe aceasta tema.

  12. Lia spune:

    „@Lia: Problema cu credibilitatea nutritionistilor este ca ei vorbesc nu doar din proprie experienta, ci si dupa noutatile pe care le ofera cercetarile finantate de marile companii farmaceutice si/sau din domeniul alimentar. Aceste cercetari nu sunt obiective, caci scopul acestor mari companii este sa vanda cat mai mult la preturi cat mai mari.”

    Pai si atunci de ce se mira ca nu sunt credibili ?

    Un nutritionis adevarat,ar trebui sa fie :

    Medic cu specialitate in nutritie-diabet,endocrinologie,cu solide cunostiinte de chimie .

    Cati dintre ei au o pregatire temeinica in domeniu ?
    Cati dintre ei vorbesc din experienta si cati in „carti „?
    Cati dintre ei sunt onesti ?

    Eu nu stiu.

  13. Delicioasa spune:

    Acum cativa ani am avut o consultatie la un faimos nutritionist, la Londra. Pe langa discutie, am completat si un chestionar cu vreo 30 de pagini cuprinzand intrebari despre ce mananc, ce beau, cat sport fac, cum traiesc, cat stres, cand dorm, etc… La final, mi s-au recomandat anumite alimente, suplimente alimentare, tipuri de sport + recomandarea de a verifica daca nu cumva am intoleranta la lactoza. „Intoleranta” am, dar numai in sensul ca nu suport mirosul de lapte nepasteurizat 🙂 Fiecare cu ale lui :))). Printre altele, mi-a recomandat si Crom, argumentand de ce. Fara sa stau pe ganduri, am luat cromul. Fericire maxima!!! A doua zi am facut o alergie de zile mari, de care am scapat dupa vreo 10 zile de tratament cu cortizon…Se pare ca fac alergie la metale… Am invatat lectia. Alimentatie echilibrata = sanatate. Cati nutritionisti, cati doctori, cati specialisti, tot atatea pareri. E bine sa bei cafea. Ba nu e bine sa bei cafea. Un pahar de vin rosu pe zi e sanatos. Mai mult de 4 pahare pe saptamana si devi alcoolic…Nu exista idei universal valabile. Trebuie sa ne informam, sa luam ce e bun din informatia disponibila, dar tinand cont de raspunsul organismului nostru la diversi factori. Echilibru. Fara excese. Sanatosi sa fim 🙂

  14. Lia spune:

    Problema este ca au aparut in ultimul timp in Media,tot felul de „nutritionisti „facuti”peste noapte.
    Vezi dieta grupelor de sange,si alte asemenea diete unilaterale,sau dezechilibrate, pompate pe diverse canale.
    Lumea nu mai stie ce sa creada.
    Plus ca multi nutritionisti se contrazic in afirmatii.
    Iar o buna parte dintre ei,fac afirmatii in functie de moda si interesul unor firme alimentare.Fapt vizibil inclusiv in emisunile de nutritie,cu staif.
    De aici neincrederea celor care stiu sa citeasca printre randuri.
    Eu una incerc sa-mi aleg sursele de informare si-mi adaptez nevoile la propriul corp si buzunar.
    Un set de analize anuale si o discutie cu medicul de familie,te cam lamuresc cum stai si ce trebuie sa faci.
    Daca faceai un studui „pe strada”,rezultatul ar fi fost dezastuos.
    Studiul pe blog te-a trimis spre o alta categorie de consumatori. 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Lia: Problema cu credibilitatea nutritionistilor este ca ei vorbesc nu doar din proprie experienta, ci si dupa noutatile pe care le ofera cercetarile finantate de marile companii farmaceutice si/sau din domeniul alimentar. Aceste cercetari nu sunt obiective, caci scopul acestor mari companii este sa vanda cat mai mult la preturi cat mai mari.

  15. alison spune:

    eu am deplina convingere ca alimentele sunt medicamente si ca o dieta echilibrata,adaptata nevoilor personale este cheia nu numai a sanatatii ci si a unei stari de bine.ori,aici intervin nutritionistii,ei stiind cel mai bine sa adapteze nevoile si aportul de principii alimentare la specificul individului.rolul lor nu este deloc de neglijat,chiar daca ale lor convingeri difera de multe ori …tine si asta de multe ori de curentul la moda…

  16. Mihaela spune:

    Radu, nu am fost niciodata la nutritionist, dar cred, la fel ca tine, ca o dieta echilibrata este sanatoasa. Cred ca orice aliment consumat in exces iti poate face rau, si orice aliment consumat „cu cap” nu poate sa iti faca rau. Am observat ca in general romanii sunt interesati de dulciuri (cele mai multe vizite pe blog :)) si mai putin de salate.
    Ceea ce cred ca este necesar, pe langa o alimentatie echilibrata este miscarea fizica, pe care o alungam mereu cu cele mai „bune” scuze, oboseala, lipsa de timp etc. Cred ca exercitiile sunt foarte importante, alergat, bicicleta, orice fel de miscare face minuni pentru corp, pentru digestie, impotriva constipatiei, tensiune, ajuta impotriva stresului si multe altele.

    • Radu Popovici spune:

      @Mihaela: Nu am vrut sa ating si partea de exercitii fizice, caci depaseste tema blogului. Dar ai, fara indoiala, dreptate.
      Primele medicamente ale organismului sunt chiar alimentele. Varietatea si echilibrul sunt notiuni de alimentatie in care cred cu tarie: ele sunt cheia sanatatii noastre. Contrar, as zice, intereselor companiilor farmaceutice, pentru care sanatatea noastra nu este o premiza de a face bani. 😀

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.