Iata din nou o reteta banala la prima vedere: cine nu stie sa faca o omleta? Ei bine, veti fi surprinsi. Ca sa evit confuziile pe care unii le fac intre omleta, oua jumari si frittata va invit sa cititi acest material.
Revenind la reteta de fata: este innobilata de prezenta unei mirodenii scumpe si socotite a fi printre cele mai rafinate: trufa. Ea este alaturata unor cantitati mici de Parmesan si busuioc, pentru a va oferi ceva cu adevarat deosebit.
Bucatarie: italiana
Dificultate: usor
Cantitate: 1 portie
Timp de preparare: 2 minute
Timp de gatit: 5 minute
Ingrediente:
3 oua
30 g Parmesan, proaspat ras
1 lingurita de trufa, proaspat rasa
1 lingurita de ulei de masline
1 lingurita de busuioc proaspat, tocat
sare
piper negru, proaspat macinat
1/2 lingurita de ulei de masline trufat (optional)
1/4 lingurita de fulgi de ardei iute (optional)
Parmesan proaspat ras, pentru ornat
frunze proaspete de busuioc, pentru ornat
rosii cherry, taiate in jumatate, pentru servit
Instructiuni:
Se tin ouale intr-o cutie, care are un capac ermetic, impreuna cu trufele, in frigider, minim 8-12 ore. Coaja oualor este permeabila si lasa aroma sa patrunda si sa le parfumeze. Alaturi d eoua si trufe puneti si 1-2 servetele de hartie mototolite, care sa absoarba umezeala.
Se bat ouale intr-un castronel, cu o furculita, pana ce albusul nu mai este separat de galbenus. Se sareaza si se pipereaza, apoi se mai bate de 2-3 ori.
Se incinge o tigaie la foc mediu si se unge cu uleiul de masline. Se toarna in tigaie ouale batute si se gatesc. Mie imi plac omletele usurel rumenite pe partea inferioara si suculente pe cea superioara, dar gatiti-o pe aceasta cum va convine.
Inainte cu cateva secunde ca omleta sa fie rulata, se presara cu Parmesan, trufe si busuioc. Se ruleaza si se transfera pe farfurie.
Se serveste omleta presarata cu Parmesan proaspat ras, poate si cu un pic de trufa rasa daca mai aveti. Se presara cu fulgi de boia iute, dupa gustul dvs., si se orneaza cu frunze de busuioc. Pentru un strop de culoare si un plus de gust, serviti-o alaturi de rosii cherry.
Daca folositi ulei trufat, stropiti omleta cu el chiar inainte de a o servi.
Nota:
Revin cu cateva informatii despre trufe. In Romania se cultiva si se recolteaza trufe. Din pacate, am pierdut in ultimii 60 de ani obisnuinta acestui ingredient. Nu mai avem cultura culinara necesara si nici forta financiara de a-l cumpara si de a-l gati altfel decat la ocazii foarte rare. Asa se face ca mai tot ce se recolteaza in Romania in materie de trufe pleaca la export.
Sfaturi:
Cand bateti ouale nu folositi un tel, caci mixtura iese prea pufoasa; de asemenea, nu bateti ouale mai mult decat trebuie, caci riscati sa stricati textura omletei.
Atentie la cantitatea de umplutura a unei omlete. Trebuie ca ea sa sustina gustul oualor, nu sa le acopere si sa le transforme intr-un ingredient secundar.
Trufele sunt usor de gatit, dar trebuie puse bine in valoare, caci sunt scumpe si este mai bine sa va eficientizati cheltuiala. In general, pentru o portie folositi 5-10 g de trufa proaspata, functie de tipul si de calitatile ei.
Nu gatiti trufele decat maxim 2 minute, caci aromele lor sunt foarte volatile si se pierd atunci cand sunt tratate termic un timp mai indelungat.
Nu alaturati trufele unor arome puternice, cum sunt cele de ceapa sau usturoi. Se potrivesc bine insa cu majoritatea ierburilor aromate, cu conditia ca acestea sa fie folosite in cantitati mici.
Aroma trufei este cel mai bine pusa in valoare de grasimi, care o absorb si o transporta in tot preparatul. De asemenea, trufele sunt bine puse in valoare de ingredientele fara aroma proprie specifica, asa cum sunt alimentele ce contin multi carbohidrati. De exemplu, trufele merg excelent cu oua, unt, smantana, branza (chiar si cu varietatile mai maturate), orez, paste, cartofi, cartofi dulci etc.
asa mic dejun sa tot mananci, foarte revigorant, sanatos, gustos, apetisant sa zic, chiar merita sa faci in fiecare zi un mic dejun asa dar si diferit pentru a nu te satura 😀
De curiozitate si foarte pe scurt am cautat pe net despre cultivarea trufelor in Romania. “in Romania exista doar cinci plantatii artificiale de trufe, situate in judetele Alba, Hunedoara, Arges, Maramures si Sibiu, toate relativ noi” asta intr-un articol din iunie 2012. Tot asa am aflat ca , in functie de mai multi factori, e nevoie de 5-10 ani pentru prima recoltare. Deci se cultiva, sau mai curand se incearca, e un inceput, dar inca nu se recolteaza. Asa cum am spus, ar fi bine sa ai dreptate dar mai dureaza, suntem departe.
Anul asta am cultivat 8 plante de bame/okra in gradina de la tara. Nimeni din sat nu stia despre bame si a iesit (inca mai iese) o “recolta” cat sa faci mancare de vreo 4 ori. Pentru mine asta nu inseamna ca in satul respectiv se cultiva bame.
Ma gandesc ca daca de zeci de ani se cultiva trufe, cererea a crescut foarte mult daca nu s-a putut recolta atat de mult incat sa mai scada pretul si unele trufe costa in continuare foarte mult. Din cate am inteles eu, Italia si Franta sunt in topul cultivatorilor de trufe.
Exista si la noi o multime de firme care ofera puieti/rasaduri inoculate si experienta de specialitate dar nu stiu cat de mare e cererea pentru ca e nevoie de indeplinirea multor conditii si multe lucruri pot merge rau in 10 ani cat e nevoie pentru recoltare.
@cristi-j: He, he, vad ca te-a macinat. 🙂 Si eu am spus in articol ca la noi se cultiva, dar ca inca nu se stie daca a iesit vreo recolta. Poate ca nu, poate ca da, dar mai curand as zice ca nu. Mai este nevoie de cativa ani buni pentru asta, probabil. Dar, ca sa cadem la pace, 5 plantatii inseamna deja ca se cultiva. In ce priveste recoltarea, mai asteptam.
Surprinzator, dar si in Romania exista plantatii de trufe, pe aluni. Si exista si oferta de pomi inoculati-alun, artar, paltin..
Nea mielu, napi porcesti se cam gasesc in gradinile de la sate, au o floare galben aprins si mijloc maro inchis, orice batranica iti da cateva radacini primavara.
@Corina: Bun, deci cultivam si recoltam trufe. Ca sa fim lamuriti. 🙂
Ti se pare bine. Dar Romania nu e alte tari. Vorbeam de Romania, nu ? si de aceea spuneam ca mai e mult pana departe … hahaha
Foarte interesante retetele cu trufe,am mancat la Crit(undeva langa Sighisoara)cateva preparate cu trufe,mai exact in Bucuresti unde se pot gasi…la bucata 🙂
@tibi: In clipa asta poate la “Bacania Veche” si, aproape sigur, la asociatiile de trufari. Contactele lor sunt pe Internet.
Iesit la cules cu cainele e una … cultivat/recoltat e altceva … cel putin pentru mine … hehehe
@cristi-j: Exista tari unde se cultiva, iar in acest caz culesul tinde sa devina recoltare. Sau cel putin asa mi se pare mie.
nu sunt neaparat fanul unor rude si apropiati de-ai lor … hahaha
haha, de ce zici ca nu te atrag napii? haha,, ha?
Ai incercat si cu altceva sa pui ouale in cutie pentru 12 ore ? Eu nu am folosit niciodata trufe si nici nu am pus ouale in cutie cu ceva pentru a prinde aroma. Nu stiu cu ce se poate si de cat timp e nevoie dar as fi curios daca cineva poate deosebi o omleta facuta cu oua astfel aromate de una la care nu se foloseste acest procedeu. Nu stiu ce sa zic … hehehe
Eu cand spun omleta ma gandesc imediat si la unt, la aroma si gustul untului topit. Am incercat destule feluri si combinatia de unt cu ceva ulei de masline e cea mai buna pentru mine.
Termenii “cultiva” si “recolteaza” mi se par un pic fortati in acest caz. Ar fi bine sa fie asa cum spui dar cred ca mai e mult pana departe.
Chiar si la o simpla omleta sunt cateva lucruri privind tehnicile folosite care trebuie respectate pentru a obtine anumite rezultate in functie de preferinte. Dar uneori se exagereaza, pana la urma e doar o omleta. Am vazut cum bucatari celebri au dezvoltat adevarate teorii pana si despre cum trebuie spart oul … hehehe … prea de tot !
foarte bine venite sfaturile.
Am vazut, chiar si ieri in targul slow food, branza maturata cu trufe facuta in Romania si era 46lei/kg. N-am intrebat de unde erau trufele dar nu cred ca ar fi stiut cei care vindeau.
Nu stiu cum e in alte parti si in alte orase sau cum se vede din alta tara, pot sa spun doar ce-am vazut eu prin pietele din orasul meu. Probabil ca blogurile culinare au avut un rol in promovarea leurdei dar eu n-as putea spune ca a fost atat de important. In primul rand, din ce-am vazut eu, nu e nici o bataie pe leurda. Comparativ cu acum cativa ani, cand blogurile culinare nu erau ce sunt acum, nu am observat vreo schimbare majora si importanta. Dar ma gandesc ca in cativa ani se va intampla.
“nu ruineaza pe nimeni” … cred ca nimeni e un cuvant prea “dur” . In Romania pe care o stiu eu sunt milioane de oameni care nu-si permit lucruri mult mai esentiale si care nici n-ar visa sa dea zeci de lei pe arome, nu doar trufe, tot felul de mirodenii, condimente si ingrediente mai deosebite. La cititorii de bloguri culinare situatia e alta dar ei sunt totusi o minoritate.
Cu trufele e una dar cu napii (porcesti sau nu) e altceva, nu ma atrage deloc sa ma agit sa fac rost de napi, nu cred ca au mare lucru de oferit … hahaha
O campanie “Salvati trufele !” … hahaha
@cristi-j: Termenii “cultiva” si “recolteaza” sunt fortati doar deocamdata si doar in tari ca ale noastre. In alte locuri asta se face organizat, adicatelea “cultivat + recoltat”, de ani buni. Lucrurile evolueaza insa si la noi, chiar daca nu destul de rapid. Eu cunosc cateva persoane care au unul sau mai multi caini si ies de 2-3 ori pe saptamana la cules de trufe. Strang circa 20-30 kg intr-un an si le vand cu 500-1000 de euro/kg in Franta si Italia.
Cand vorbesc despre faptul ca accesul la trufe nu ruineaza, nu ma refer la cei care, din diferite motive, se afla sau se complac sub pragul unui trai decent. Cei care nu-si permit sa dea zeci de lei pe nimic din ceea ce nu este esential nu prea fac parte din publicul amator de gatit. Cei mai multi dintre ei nu-si permit nici internet. Pe de alta parte, sunt o gramada de oameni cu bani care nu sunt interesati de arome. Normal ca ma adresez unei minoritati, doar nu sunt OTV sau Libertatea. 🙂 Sunt convins ca cei ce citesc blogurile culinare si experimenteaza in bucatarie ar putea incerca si trufe, daca ar vrea.
singura trufa pe care imi amintesc s-o fi vazut in… carne si oase, a fost in copilarie, la cules de ciuperci.. unul din copiii cu care bateam padurea a gasit una sub o radacina, si a zis: “uite trufa, da’ asta nu-i buna, mistretii mananca d-astea, rama dupa ele”.. el era de-al locului, stia el mai bine 🙂
mi-a dat in schimb sa mananc vacarusi cruzi, niste ciupercute brune, care cand le rupeai secreteau numaidecat o substanta laptoasa. erau foarte bune, dar iata ca asa am ratat trufa, pe care am jucat-o in picioare, ca pe ciupercile otravitoare care se intampla sa ne iasa in cale…
la fel cu napii, cand eram copil se dadeau la porci, acum ma dau de ceasul mortii sa fac si eu rost de un nap sa vad cum e..
da’ promit sa corectez problema trufelor, iar seminte de napi sunt pe cale sa achizitionez din anglia.. mai vorbim la anu’ pe tema asta 😀
@nea’Mielu: Din pacate, astia care “stiu ei mai bine” sunt mult prea multi. Exemple ca trufele, napii asa-zisi porcesti, iarba grasa (grasita), voinicica etc. sunt al naibii de multe. Resurse ale unui pamant generos pe care le irosim cu zambetul pe buze, cu inconstienta prostului care se stie destept.
Se pare ca ai inceput o campanie pro-trufe. Este un lucru foarte bun dupa parerea mea. Avem atitea resurse pe care nu stim sau nu putem sa le folosim. Acum citiva ani nimeni nu parea sa stie de leurda iar datorita blogurilor care au promovat-o acum este bataie pe ea.
Cu trufele exista desigur problema pretului dar macar de 2-3 ori pe an cred ca multi si-ar putea permite cateva grame de trufe. Ultima oara cind am fost acasa am vazut intr-un magazin tocatura de trufe la borcan. Cred ca erau 120 g si costa 80 lei. Scump dar nu chiar inaccesibil daca te gindesti ca dai aroma la cel putin 20 de portii. 4 lei/portie nu este chiar un lux.
@memphis: Nu as zice ca este o campanie. Pur si simplu voi posta cateva retete. Cred ca unii dintre cititori vor deceni curiosi si vor incerca si ei trufele romanesti, sau de oriunde. Va fi doar cat o picatura in ocean, dar orice picatura conteaza. Poate ca trufele vor urma “calea” leurdei si isi vor face loc in casele romanilor.
Sigur, depinde si de pret, dar asa cum zici si tu, de 2-3 ori pe an nu ruineaza pe nimeni.
interesant, nu stiam.. auzi, 20 de ani, iar eu am citit despre trufe cel mult acum 2-3 ani.. 🙂
in orice caz, asta e un lucru bun, orice e cultivat are pret mai mic decat ce e salbatic si rar..
@nea’Mielu: Ai sa fii surprins ce amploare a luat fenomenul in Romania. Multi au acum caini antrenati si culeg trufe de calitate buna. Le vand in afara tarii, caci preturile sunt mai bune acolo. Aici nu prea exista cerere. Inainte de anii 1940 exista si la noi o cultura culinara care inbcludea trufele, apoi insa aceasta a disparut. De aici si ideea de a oferi retete simple, chiar banale, care se pot aromatiza foarte usor cu trufe, atat proaspete cat si conservate. Este pacat sa le lasam in uitare, mai ales ca se recolteaza la noi din belsug.
aaa… imi cer scuze, spui ca “in romania se cultiva si se recolteaza trufe”… 😀
din cate stiu, daca nu s-o fi schimbat ceva in mod radical intre timp, trufa nu se poate cultiva, nu creste decat in mediu natural, acolo unde are ea chef (a se citi conditii), nu se stie exact cum se reproduce, desi au existat multe tentative.. iti dai seama, o crescatorie de trufe ar fi mai profitabila ca o mina de diamant..
de acolo si toata nebunia cu purceii si cainii special dresati sa amusineze dupa ele.. si cu siguranta si pretul!
@nea’Mielu: De fapt, se cultiva. Iata aici un text:
“The breakthrough that made their cultivation possible was development of technology to inoculate host trees with the fungus under controlled conditions. The use of inoculated trees to cultivate Tuber melanosporum and other truffles has proven successful over the past 20 years in Europe and many farms, including two in the United States are now producing French black truffles in other parts of the world.
To cultivate truffles, inoculated truffle trees are planted in orchards much like those for fruits and nuts, except that the crop appears below ground and is usually harvested with the help of trained dogs or pigs that can smell the truffles through a layer of earth. Truffles begin to appear several years after the inoculated seedlings are planted and production can continue for decades. The onset and duration of production depends to some extent on the species of host tree. Yields vary dramatically: some farms produce as much as 150 pounds per acre each year while others produce little. Typical yields in Europe range between 25 and 35 pounds per acre each year, but as methods improve many more farms are achieving yields in excess of 100 pounds per acre.”
Ce-i drept, probabil ca am exagerat spunand ca se cultiva si in Romania, desi stiu ca cineva a facut asta acum un an, dar nu se stie inca daca experimentul a reusit.