Va propun spre vizionare acest film, o adevarata demonstratie de preparare a asa-numitei omlete japoneze, o denumire oarecum improprie din punctul meu de vedere, dar acest lucru nu scade cu nimic din virtuozitatea bucatarului si din originalitatea preparatului.
Vizionare placuta!
Pe un gratar pentru aragaz de forma patrata . In nici un caz nu-i solutia optima dar …
@Conu Fanica: Mda, banuiam. Credeam ca ai gasit alta solutie.
Radu, tu ai dashi sub forma de extract granulat. Daca nu s-a degradat între timp, aromatizantul l-ai avea, asadar.
@marius: Mai am ceva, intr-o cutie de plastic ermetica, in frigider. Sunt convins ca mai este bun.
Uite cum se face în regim de hotel:
(Ilustratia apartine Muzeului Oului din Osaka.)
din nou o coincidenta pentru ca nu a trecut o saptamana de cand am revazut acest filmulet (cautam altceva) s iacum il prezinti si tu. sunt mai multe filmulete despre acest subiect dar asta e de departe cel mai bun . pentru o varianta casnica pentru incepatori/nepriceputi se poate folosi si o tigaie antiaderenta patrata (se gasesc in toate supermarketurile mari) iar prepararea si rularea nu trebuie sa fie neaparat spectaculoasa , asta vine cu timpul . https://www.youtube.com/watch?v=SZ-JFh9teqQ&feature=endscreen&NR=1
@Cristi-j: Coincidentele sunt dese cand ai aceeasi pasiune. 🙂 Am vazut mai multe filmulete pana ce l-am ales pe acesta. Asa cum zici, mi s-a parut cel mai bun. Nu am dat de link-ul tau, sau nu l-am observat. Este bine ca l-ai postat. Cred insa ca striurile alea incurca destul de mult.
Deosebit de interesant, o noutate pentru mine tot procedeul.
@Freya: De aceea am si pus filmuletul . Nu am avut timp sa scriu un articol, dar mi-am zis ca acest link poate folosi. Il poti privi ca pe o curiozitate, sau ca inspiratie. 🙂
Cînd ai de a face cu proteine necoagulate, întotdeauna presiunea osmotica are importanta.
@Marius: Are, dar nu stiu daca mutatul castroanelor poate influenta atat de mult omleta. Nici macar nu stim sigur din ce cauza o face. 🙂
Am preparat omleta asta intr-o varianta simplista de cateva ori, cand am avut pofta de sushi si mi l-am facut singur.
Nu e atat de greu sa o impaturesti si e foarte buna.
Din pacate e foarte greu la noi sa gasesti o tigaie speciala pentru ea (eu n-am reusit)
@Conu Fanica: Si tu in ce ai facut-o?
N-as putea spune de ce a schimbat bolurile. Poate e o chestie de osmolaritate. Amestecul de sare-zahar este puternic hiperton. Pe semne, amestecarea favorizeaza reticularea în ritmul dorit.
Tigaia aia e de cupru. Pentru uz casnic exista si din aluminiu teflonat, însa nu garanteaza succesul.
Rulourile de ou se gasesc de cumparat si în supermarket. Au cam 3-7 zile termenul de consum. Însa pot fi gasite si congelate. Probabil operatia de coagulare a fost mecanizata.
@Marius: Eu nu cred ca osmolaritatea joaca vreun rol aici. Putea pune supa peste oua, amesteca, si apoi venea cu zahar si sare. In fine, nu are importanta.
da , este buna omleta. japonezii sunt mari consumatori de oua si mai ales de omlete.sunt restaurante specializate numai in pregatirea si servirea omletelor .omlete umplute cu de toate ,in special cu orez!!!! OMLETZUUUUUUUU!
@cami: Stiam despre restaurantele specializate: la noi nu cred ca ar putea rezista un restaurant care face doar omlete. In fine, la noi nici macar nu se stie exact ce este omleta si prin ce difera de ouale jumari si de frittata. 🙂 Chestie de educatie.
Prepararea unei omlete japoneze este, intr-adevar, spectaculoasa, iar turistii cred ca se inghesuie sa vada asa ceva.
Ruloul este foarte dulce si are un pronuntat miros de katsuobushi (talasul de katsuo) din care se extrage dashi.
@Marius: Tot cochetez cu ideea de a incerca si eu o astfel de omleta, dar cand vad “manopera” necesara, mi se cam taie avantul. Cred ca bucatarul din film a facut asta de sute de ori; se misca excelent.
Cu toate acestea, nu prea inteleg de ce a tot plimbat si schimbat intre ele cele doua vase de la inceput. Putea folosi doar unul singur. Poate ai tu o explicatie, caci cunosti bucataria lor foarte bine.