Cepsoara între „chives” si „chivas”
Începe sa ma deranjeze tot mai mult o categorie de oameni. Nu cei care gresesc, ci cei care persista în greseala din prostie fudula, convinsi fiind ca nu au cum gresi. Uneori ma întreb cum de a ajuns tara noastra în halul în care a ajuns? Am gasit una dintre explicatii: a ajuns acolo din cauza omului. Şi anume nu datorita celui care sfinteste locul, ci din cauza celui care împute locul. Adica din cauza celui incompetent, lenes, superficial si care are impresia ca le stie pe toate. Ah, ce romaneste suna asta!
Probabil multi dintre dvs. ati observat în supermarketuri niste plicutele de celofan care contin o mana de firisoare verzi, subtiri, care costa cat greutatea lor în aur, si care poarta un nume incitant: „chivas”. Numele are o sonoritate spaniola, dar este o marca, socotita a fi de foarte buna calitate, de whisky scotian. Nici vorba ca firisoarele verzi sa semene cu whisky-ul. Ba chiar unii dintre cei care le privesc se simt tentati sa exclame: „Mai, frate, astea nu sunt fire de ceapa ciorii?”
Ca sa risipim misterul, nu sunt fire de ceapa ciorii, sau scanteiuta, (Gagea arvensis) si nici de leurda (Allium ursinum), cum am mai citit pe unele site-uri sau în reviste care nu sfintesc nici ele locul, ci fire de arpagica, cepsoara, ai tufos, ceapa pitica, ai de ciorba (Allium schoenoprasum). Ca sa nu las loc de interpretare, „ai” este un regionalism care denumeste „usturoiul”. Cum naiba am ajuns de la arpagica, sau cepsoara (prefer sa-i spun astfel, ca sa nu se iste vreo confuzie cu arpagicul, acea mica ceapa de samanta) la ditamai „chivas”?
Probabil ca aceste fire de cepsoara se importa de undeva, caci la noi aproape ca nu se mai produce nimic. De ce nu se mai produce este o alta discutie, care s-ar putea întinde pe sute de pagini. Deci, cepsoara vine de undeva etichetata în limba engleza: „chives”. La început o mai gaseai în magazine si sub numele „chives”. Ma rog, era în alta limba, lucru aberant în sine din moment ce articulam si noi cateva mii de cuvinte, dar macar nu era pocit. Vreun tembel de la noi însa, vazand eticheta, s-a gandit constructiv: ”Ce naiba este aia chives? Eu n-am auzit de asa ceva, am auzit însa de chivas; cred ca prostii astia care ne-o vand au gresit. În loc de chivas au scris chives. Mama lor de incompetenti! Ia sa le îndrept eu greseala.”
Şi asa se face ca de ani buni un tampit a introdus în Romania un nou înteles pentru „chivas”. Nu mai este la sticla, ci la plic. Nu mai este whisky, ci verdeata aromata, nu mai este culoarea ambrei, ci verde banal. În fine, pretul este cam tot pe acolo, acesta fiind de altfel singura asemanare. Ma rog, este posibil ca tampitii adevarati sa fim noi ca dam 80 lei pe un kg de „chivas” care ar creste mult mai ieftin în toate curtile daca s-ar numi „cepsoara”. Daca ar fi numit-o „ceapa ciorii”, chiar daca oleaca inexact, ar fi fost totusi mai bine, cele doua aratand cam la fel si avand aroma si gust asemanatoare. Dar, ma gandesc acum, cine ar fi dat bani pe ceva care se numeste „ceapa ciorii”? Normal ca duci mana la buzunar mai usor daca este sa cumperi un „chivas”!
Ceva oarecum similar s-a întamplat cu „rucola” (Eruca sativa), planta cu gust amarui care creste la noi de cand lumea sub numele de voinicica, scai vanat, amarea, rostogol, scaius, sperioasa samd. Avem, conform wikipediei, o gramada de denumiri alternative pentru ea, dar cineva nu a stiut sa-i spuna decat rucola.
Este un fel de ruda a papadiei (Taraxacum officinale), care este si ea foarte buna în salate. Pe aceasta din urma, papadia adica, nu prea o folosim deocamdata, asteptam ca cineva sa ne-o vanda în supermarket cu 8 lei pliculetul, sub un nume smecher, gen „taraxacum”, sau „dandelion”, ca sa ne gandim s-o mancam. Revenind la voinicica, macar ei, împutitorii de locuri, nu i-au pocit numele, chiar daca cel “alocat” vine din alta limba (italiana). Bine ca i-au zis rucola. Am avut noroc ca nu stiau ei vreun whisky cu sonoritate asemanatoare.
Ţelina de tulpina, sau „de petiol” cum îi spun altii (petiolul nefiind de fapt o tulpina, ci acea parte care uneste tulpina de frunze), a capatat si ea un nume, spaniol de data asta: „apio”. Pai daca asa scria pe eticheta? Noi de unde sa ne închipuim ca îi zice telina? De unde si pana unde sa ne gandim sa punem mana pe un dictionar, si sa verificam? Am fi pierdut vreo 10 minute din timpul nostru pretios! Daca noi nu stim, înseamna ca nu exista, asa ca hai sa va împutim locul, sa ne marcam si aici teritoriul cu duhoarea incompetentei.
Mi-as fi dorit sa va scriu o încheiere interesanta, cu umor, însa va scriu doar un singur cuvant: EDUCAŢIE. Da, revenim la banala educatie. Tare mi-e ca pana nu rezolvam aceasta problema, nu vom progresa, ci dimpotriva.
aceasta planta chives este chiar ceapa ciorii ,am cumparat de curiozitate
https://topremediinaturiste.ro/chives-o-delicatesa-vegetala-asemanatoare-cu-ceapa-verde/
Am uitat sa spun: “casnica” in cestiune a ajuns master-chef la un restaurant “bun” in Bucuresti; recent, am citit pe undeva ca isi pune din cand in cand si niste poze sexy pe contul de Facebook 😀
EXCELENT articol! v-am trecut la “favorites” 😉
Da’ de “oregano” stiati? ca ma crizeaza de aproape 20 ani, cu snobismul culinaro-lingvistic… 😉
De “carciofi” (cu care m-a tot batut la cap o prietena – culmea! de la tzara!! – care a lucrat mai multi ani in Italia) nici nu mai pomenesc >:)
@Codruta: Cazul “oregano” trebuie nuantat. Cuvantul exista de multi ani in DEX ca sinonim pentru sovarv. Nu cred ca a folosi oregano este o greseala. Cu “carciofi” este altceva, desigur. 🙂
Nu stiu despre ce vorbiti cand amintiti de “casnica” devenita bucatar; si dupa cum suna nici nu mi-as dori sa stiu. Nu am urmarit master-chef si nici top-chef, de fapt nimic la televizor in ultimii 8 ani…
“bucatareasa-casnica” e una – adica o tipa de la MasterChef (cel de pe ProTV), altfel… destul de draguta fata (dar nu m-a impresionat cu gatitul) – iar prietena mea e altceva, nu e casnica, “bucatareasa” e doar in familie insa a plecat de ceva anishori in Italia (cu familie cu tot) 😉
CULMEA e ca, atunci cand vine in tzara, ea face mancare cu carciofi pe cand… vecina-sa face cartofi cu anghinare, salata cu anghinare… iar pentru prieteni mai face si ceva lichior cu anghinare 😀
Cu “oregano”… asa o fi, ca lumea la noi nu-l prea folosea la gatit ci mai mult la ceai si pus sub perna, ok, fie! Dar sunt destule altele care genereaza snobisme 😐
Multumesc, Radu, pentru clarificari. Mi-au fost de un real folos.
Toate cele bune!
Bai nene, am ajuns degeaba la 37 de ani. Am mancat Black Angus, da file de Angst nu mi-am permis niciodata. Va rog, cine ma poate ajuta cu niste bani sa gust si eu asa ceva?
http://www.cancan.ro/showbiz/showbiz-intern/casnica-masterchef-a-gatit-231187.html
@balauru: Nu stiu cine este “casnica” in chestiune, dar lasa impresia ca s-a dus la Master Chef asa cum s-au dus unele fete la Big Brother.
mi-a placut articolul f mult. uite la fel am gasit o reteta cu un ingredient fecula, oare de ce a preferat sa-i spuna asa, si nu amidon?!
@alina: Nu este un termen folosit incorect. Fecula chiar inseamna amidon. Cred ca asa scria pe ambalaj, sau poate autorul acelei retete s-a obisnuit sa foloseasca acest termen.
Multumim tare mult de comentariu! Ca toti vor sa ne fure! In Italia unde lucrez face emisiune in direct si arata toate preturile din piata la taraba din toata Italia simultan si ii arata imediat pe profitori si ii mai tine sub control. Consumatorii sint informati mai bine pt ca fac emisiuni de acest fel.
La noi numai prosteala la tv. Au si uscatura si ei nimic de zis. Noroc de internetul acesta ca o sa ne mai desteptam si noi ne informam si hotii o sa strimbe din nas cind vad ca stim! Ne vind gogosi mai greu ha ha!
Ciao!
@Dorel: Ciao si matale! Speram ca la un moment dat sa ne desteptam si sa nu mai cascam gura la TV, ca prostii. Trebuie sa incepem sa gandim cu propriul creier.
La Norilor sunt vreo doua tarabagite mai istete care s-au prins si cum sta treaba cu salvia si busuiocul asa ca s-au apucat de plantat chiar soi din acela de gatit, este usor diferit de cel romanesc autentic. Am pana in toamna busuiocul mult dorit, proaspat si la 1 ron legatura. Si tot in piata aici am gasit si napi, nu mai mancasem de la varsta de 5-6 ani cand mergeam la bunica la tara. Cred ca in fiecare piata se gasesc astfel de tarabe, musai trebuie cautate si incurajati acei tarani sa mai aduca asa minunatii ale naturii si la preturi atat de bune. Astept cu nerabdare “cepsoara” romaneasca in piete.
@Ana B: Incet-incet o sa ne educam si o sa ne desteptam si noi. Avem nevoie de ceva timp.
Mi-a placut ce-am citit! Ce vreau sa comunic este faptul ca la noi, taranii ar vinde tot felul de plante, conditia ar fi ca cineva sa le si cumpere. Realitatea este insa una trista, lumea nu mai gateste, plantele nu mai sunt aduse de tarani in piete pentru ca nu se vand, generatia mea(25-30 ani) este preocupata de cu totul alte probleme decat gatit, asta ca sa nu vorbesc despre o alimentatie corecta. Recunosc cu sinceritate ca nici eu n-am stiut multe despre plante si mai am inca de invatat, dar 10 minute la doua zile, cand trec seara prin piata, ma uit la ce-i de sezon. Intr-o astfel de seara, am gasit in piata Norilor PAPADIE. Am cerut bucuroasa trei legaturi, vanzatoarea era putin contrariata asa ca a indraznit sa ma intrebe la ce o folosesc, i-am raspuns simplu :”in salata”. Atat ea cat si vecinul de taraba au izbucnit intr-un sunet de fericire “LA SALATA!!, VEDETI MAI?!!” prin “vedeti mai” se adresau celorlalti tarabagii care probabil au fost sceptici pt ca nici macar ei, oameni de la tara, nu mai stiu la ce se foloseste papadia. Cred ca asta este valabil in cazul multor legume, plante aromate si altele. Sa nu uit, legatura de papadie era 1 ron iar din 3 legaturi am avut pt 3 salate generoase.
@Ana: Eu am patit ceva similar cu busuiocul, cand chiar persoana care il vindea s-a mirat afland ca gatesc cu el. Revenind la articol, am vazut de curand fostul “chivas” etichetat acum ca “chives”. Bun, tot este un pas inainte. mai avem insa pana la “cepsoara”.
Bravo pantru postare!
Eu nu ii condamn neaparat pe cei care vand plantele (poate nici ei nu stiu ce vand, pentru ca mai nou asta se intampla; nu mai vinde specialistul, cel care stie exact ce este produsul si la ce foloseste), ci pe fraierii care cumpara fara sa aiba o minima curiozitate si un dram de interes pentru ceea ce le intra in bucatarie, ducand snobismul pana in fundul stomacului.
Am norocul de a fi … botanist (adica cel care a studiat biologia si s-a specializat in domeniul plantelor) si jurist si stiu ce inseamna dezinformarea.
Am avantajul de a sta la casa si de a avea gradina de plante ornamentale dintre care majoritatea sunt si medicinale pe langa care am “presarat” plante aromatice. Desi lumea ma cunoaste, stie ca am “carte”, foarte putine persoane sunt interesate sa ma intrebe despre plante si utilizarea lor, preferand sa dea bani multi pe cele comercializate in magazine. Probabil ca daca e gratuit nu e bun. Imi place sa folosesc in bucatarie buruienile pe care draga mea gradina mi le da si nu refuz “partidele de pascut” pe care mi le ofera natura (sotul meu se amuza pentru ca la orice iesire imi gasesc ceva de adunat in pungute pe care le am intotdeauna in geanta, dar savureaza cu placere si incredere bucatele gatite cu ceea ce am adunat).
Iarba grasa e delicioasa, stevia, leurda, macrisul, cepusoara (de o finete si subtilitate demna de mese regale), menta (din trei subspecii ), cimbrisorul (din trei specii), sovarvul, salvia (spontane), galbenele, coltunasi si multe altele, care in gradina mea cresc vesele sau ajung in casa mea “invitate” din flora spontana (foarte bogata), sunt considerate binecuvantare pentru mine si familia mea.
Am creat condimente, uleiuri si oteturi aromate pe care uneori (atunci cand consider ca persoana merita) le fac cadou. Foarte rar am “vandut” cerand doar contravaloarea ingredientelor utilizate ca baza de amestec (sare de mare, otet, ulei).
Prin urmare, concluzia la care am ajuns de-a lungul anilor e ca snobii ignoranti isi merita soarta si nu ma deranjeaza faptul ca isi cheltuiesc banii pe pliculete minuscule de plante din flora spontana, cazand in plasa propriei prostii. Asa le trebuie!
@Crstina: Sau Cristina? 🙂 Eu ii condamn si pe cei care vand plantele sub nume schimonosite. Este de neacceptat sa nu stii ce vinzi. Inseamna ca esti un dobitoc.
In rest total de acord cu ce spuneti, mai putin modul cum va stabiliti pretul de “vanzare” al unor produse. In afara de ingrdiente trebuie sa va fie platite si consumabilele, timpul si cunostintele. Acestea din urma valoreaza cel mai mult.
Buna ziua D-le Radu!
Dorind sa scriu “dinou” o reteta in care se afla si acest ingredient, mi-am zis sa mai caut pe paginile virtuale romanesti, poate gasesc ceva informatii despre el. Si asa Google m-a adus la Dv si va multumesc mult!da, ma numar si eu printr-e cei care “imput locul”, dar cu siguranta motivele nu sint cele de mai sus.
Acum 20-21 de ani, cind am plecat din RO. nu am cunoscut acest ingredient”FIRE DE ARPAGICA / CEPSOARA”, desi in tara adoptata, Austria, nu lipseste din nici-o bucatarie.
Imi amintesc ca mi-am cumparat cu ceva ani in urma din RO. o carte de bucate unde acest ingredient era redat sub numele de ” SNITLING” si m-am bucurat zicindu-mi`, “pai denumirea e aceeasi, doar scris in Ro.”
In Lb.Ger. se numeste – Schnittlauch.
Pentru mine in acel moment a fost clar, aceasta vedeata aromata cu gust de ceapa se numeste”SNITLING.
Ei la o discutie/reteta…. pe un forum culinar, am fost intrebata ca ce este acela”snitling”?
La care au raspun alte D-ne ca fiind “ceapa ciorii”!
Pentru mine, o informatie mai mult si luata de buna, desi nu 100%, pina acum cind mi-am zis sa caut putin prin lumea virtuala, dupa ani si ani cu siguranta , acest ingredient s-a intergrat si in Ro.
Si voila, am aflat in sfirsit cum ii este denumirea corecta!
MULTUMESC MULT, D-le RADU!!!
PS.
– FIRE DE ARPAGICA / CEPSOARA, este o plata care se foloseste”aproape” la ori ce mincare.Ca ingredient si ca decor.
– Se pot cumpara seminte si sadi n ghiveciuri sau diresct in gradina.
– Sau se pot cumpara direct in ghiveci care se tine pe pervazul geamuli la lumina sau se poate sadi din ghiveci in gradina.
CEPSOARA/FIRELE DE ARPAGIC, se taie cu o foarfeca mereu, in acest fel , tufa se inmulteste si ramine mereu tinara.
– Daca unele fire incep sa faca bulb de seminta, acestea se indeparteaza, deoaece face ca tufa sa imbatrineasca.
O asemena tufa, mai ales in gradina traieste ani la rind.
Eu am 3 tufe de ca 4-5 ani si sint primele verdeturi pe lingafirele de usturoi verde si patrunjel, care apar in primavara.
D-le Radu, va multumesc inca odata pentru Info. si va doresc o zi plina de succese!
Cu respect si prietenie
Laura S.
@Laura: Va multumesc mult pentru completari. De mult cochetez cu ideea de a-mi creste propriile ierburi aromate, am si cateva incercari nereusite la activ, asa ca sfaturile cuiva priceput sunt nepretuite. La un moment dat ma voi apuca mai serios de “gradinarit” si voi sti unde sa ma documentez pentru a creste niste tufe decente. 🙂 Mult succes si dvs. cu blogul si cu toate celelalte.
la englezi se cultiva cepsoara din asta si tot scumpa e, facand o comparatie…e cam la acelasi pret. Am facut rost de 2 carti de bucate englezesti si sunt destule retete la care se foloseste cepsoara, imi tot faceam griji ca nu gasesc ”chives” in romania….:D dar tot nu dau atatia bani pe ele, mai bine pun ceapa la ghivechi si pun ceapa verde chiar daca voi compromite reteta, plus ca nici nu prea imi place cepsoara.
papadie am mancat(cand aveam de unde sa culeg) nu as da-o pe rucola, buna buna ideea cu vanzarea in supermarket :))) ati dat lumii idei de afaceri
sincer imi pare rau sa o spun, dar educatia in scurt timp va disparea de tot din romania, si nu cred ca tine de cel care o aplica ci de cel care o primeste, pentru adolescenti nu prea mai e cool educatia, iar din moment ce ”ixulescu” de la mine din grup asculta manele hai sa ascult si eu ca ”e cool” si lista poate continua asa si cu babuta de pe strada sau cu profesoara care e mai slaba de inger si merge sa ”facem mistouri ” pe seama ei
iar din ce am vazut eu si in anglia adolescentii au inceput sa nu mai dea doi bani pe educatie, cred ca e o oarecum o problema mondiala
@cristina: In Anglia o fi cepsoara cam la acelasi pret, dar cei de acolo mai au si alte salarii, cam de 5-6 ori mai mari decat romanii. Problema educatiei este extrem de grava si, sincer sa fiu, nici eu nu sunt prea optimist.
Am un borcãnel mic cu cepsoara deshidratatã tocatã, pe ambalaj zicea cã se poate pune in maioneze si omlete, am gãsit si in vas asa e mai rentabil de cumpãrat:)
Cam in fiecare an merg acasã, am sã dau si eu o raitã sã vãd cum e, si eu le stalcesc pe care nu le-am cunoscut din Romania dar le caut pe net 🙂
Aceste “firisoare” de ceapã sunt folosite si aici la ornamentul diverselor mancãruri, oriunde as merge, le zice “cebolinho”=ceapã micã.
@Ramona: Pai de aia le zic si eu “cepsoara”.
Din ce am vazu eu , nu ai pierdut nimic . Chiar nu prezinta interes. Ma întreb însa pentru ce se fac astfel de emisiuni daca ele nu atrag ? Sînt eu prea pretentioasa sau fac comparatie cu emisiunile tale la Brava ? M-as fi bucurat însa sa te vad acolo , chiar meritai .
@miki: Chiar nu am vazut nicio emisiune pe Paprika, nu este in grila de programe de la RDS, asa c anu pot sa spun nimic depsre calitatea lor. Cei care le-au vazut si mi-au vorbit despre ele insa sunt unanimi in a aprecia calitatea lor ca fiind slaba.
De acord cu toate parerile ! Discutam zilele trecute cu o prietena ce locuieste în Spania de ceva timp si-mi spunea ca nu se va mai întoarce niciodata aici motivînd lipsa educatiei prin tot ceea ce cuprinde ea . Acolo , toate produsele au corespondent în limba spaniola. Nu exista cuvinte în lb.engleza . M-a întrebat: ce este acela un blender ? Asa am aflat ca acolo nu au împrumutat “englezisme” .
TV PAPRIKA – ora 17,30- emisiunea ” casting “…o nereusita totala ! Din curiozitate m-am uitat la 3 episoape . Astazi , apropos de ingrediente , bucatarul a folosit cum era de asteptat doar baby spinach , baby…. nu mai stiu ce .Fara viata!
Ştiu ca ai participat la preselectie. Vei aparea si tu în aceasta emisiune? Daca nu , oricum nu te meritau. Daca da, va fi o sarbatoare!
@miki: Spaniolii, francezii si germanii au coloana vertebrala in ce priveste atitudinea fata de englezisme. Noi suntam niste pupincuristi lingvistici. Pe de alta parte, am tot luat si inainte din limba franceza, si nu ne-am mai sesizat atata. Mixer, de pilda, ca sa ramanem in domeniul aparaturii electro-casnice.
Asa este, am trimis si eu un e-mail la preselectia de la Paprika, dar nu am primit niciun raspuns, semn fie ca nu am intrat in preselectie, fie ca nu au primit e-mailul. Oricum, nu aveam nicio asteptare referitoare la acea preselectie.
Mi-am amintit ca, recent, am auzit de febra de fan ( hay fever) tot la o televiziune romaneasca – asta ca o paranteza la foaie grasa.
Eu am o teorie cu privire la educatie: foarte multa lume o confunda cu studiile si numarul de diplome. Lucru valabil in alte parti, nu la noi.
Si ca sa comentez la subiect: daca te duci in piata si vrei sa cumperi patrunjel radacina, trebuie sa fii foarte atent, sa ai un nas foarte bun si sa fi scos vreodata, cu propriile maini, un patrunjel din pamant, ca sa nu cumperi pastarnac.
Aici in sud i se spune albisoara, daca nu ma insel.
In curand nu vom mai sti ce mancam, de fapt, vom crede doar in etichete.
@Nico: Acest lucru se intampla deja de mult timp. Uneori este numit si “snobism”. 🙂
Mi-a placut articolul. Nu inteleg de ce in Romania este mania de a introduce cuvinte aiurea imprumutate fara sens. Inteleg acest imprumut daca este un cuvant fara traducere exacta, dar eu aici merg la servici, in Romania lumea merge la job. Aici facem gratar, in Romania fac grill. Aici merg la cumparaturi la magazin, in Romania merg la market. Asa e romanul, sa se dea interesant, si sa imprumute cuvinte fara rost.
@Mihaela: Ai dreptate, nu avem deloc coloana vertebrala lingvistica, ne “ploconim” in fata americanilor preluandu/le cuvintele fara discernamant. Pana si multe dintre sloganurile marcilor comerciale sunt publicitate in engleza, chestie care mie imi provoaca sila.