Omul care împute locul – partea 3

Acest articol tine locul celui de maine. Maine este ajun de Craciun si nu se face sa vin cu un astfel de titlu. Asa ca îl public astazi, caci trebuie neaparat sa ma descarc, asa cum ar face cineva care este dezamagit si un pic furios.
Va povesteam într-un articol anterior despre un mic magazin, situat în Piata Traian, si va semnalam cateva produse deosebite, cele mai multe romanesti. Apropo de titlul articolului, locul nu parea a puti, ba din contra, mirosea mereu frumos: a mezeluri bune, a branzeturi de calitate, a pasteis de Nata si a strudel cu mere, a uleiuri presate la rece si a alte bunataturi.
Marturisesc ca era un loc unde mergeam cu placere, nu doar fiindca îmi era la îndemana; vanzatorii erau amabili si volubili, glumeau cu clientii si se miscau repede, magazinul era curat si dichisit, preturile acceptabile.

Dar, de ajuns cu aducerile aminte. Ieri am fost acolo sa cumpar niste piept de rata; magazinul însa… disparuse. Prima data am crezut ca a dat faliment si m-am mirat, caci mereu era plin de lume iar marfa chiar se cumpara. Am întrebat în stanga si în dreapta si am aflat ca personalul cel vesel si vorbaret (un sef si doua ajutoare) îsi furase patronul bulgar cu aproape 15.000 de euro. Ca urmare, patronul trasese obloanele, iar spatiul era deja preluat de alt comerciant. Cat de ieftina este cinstea si onoarea la noi: cam 5.000 de euro de cap de hot.

Am ramas perplex. Nu-mi venea sa cred ca don’ Nicu, mustaciosul cel simpatic cu care glumeam mereu, care ma saluta de fiecare data ca pe un prieten, care oferea clientelor cate o floare, care se întrecea în curtoazie era, de fapt, un banal hot. Se pare ca sub parfumurile placute ale magazinului plutea si „putoarea” hotiei, nesimtirii si minciunii.
Eu nu o simtisem. Mi-e ciuda pe mine; am trecut de 50 de ani si tot nu sunt în stare sa „citesc” oamenii. Reusesc mai mereu sa fiu dezamagit. A murit nu doar un magazin dichisit, cu marfa buna, ci si (iarasi) putin din încrederea mea fata de semeni.


  1. tint spune:

    Cum spunea cineva mai sus, peste tot sunt uscaturi. Doar ca noi traind in Romania, le vedem mai mult pe ale noastre. Noua un taximetrist in Germania ne-a furat de pe card 500 Euro… Taximetristii romani ii fura pe straini.
    Cel mai important e sa fim noi impacati, si sa oferim fara retineri un zambet, un ajutor, o farama de bunatate; in felul acesta, ne aducem contributia la o lume mai buna.
    Sarbatori Fericite tuturor!

    • Radu Popovici spune:

      @tint: Aveti dreptate pana la un punct. Uscaturi sunt in toate padurile. Din cate am trait si vazut eu, noi suntem un popor ignorant, needucat si prost condus. Din pacate, cele 4-5 generatii care vin dupa mine nu ma fac sa am incredere in viitorul apropiat al natiei noastre. Cred ca nici peste 100 de ani nu vom fi in randul lumii. 🙁

  2. injineru' spune:

    Radu, sunt lucruri care nu se schimba, cel putin nu la noi. Asa este de cele mai multe ori romanul, pus pe înselat, furat etc. Asta ne defineste ca natie din pacate si asta este imaginea pe care o vad cei de afara. Ne mai si miram ca se uita de sus la noi si ca ne este greu sa razbatem în societatea lor. Ca o mica paranteza îti spun cazul unui taximetrist din Brasov care pentru 800 de m le-a luat unor studenti englezi veniti într-un schimb de experienta 250 RON. E normal? Mai ales ca noi le-am spus ca au fost înselati.
    Asta este… lucrurile nu se vor schimba prea devreme important e sa încercam sa fim noi mai buni si prin asta sa dam un exemplu celorlalti.
    Sarbatori fericite si un an nou frumos aromat de preparatele din bucatarie. Numai bine!

    • Radu Popovici spune:

      @injineru’: Se spune ca pentru ca raul sa castige, este de ajuns ca oamenii decenti sa nu ia atitudine. Cred ca ai dreptate, iar aceasta expresie se aplica si in cazul educatiei. Sunt sigur ca exemplul personal conteaza. Daca prin exemplu personal izbutesti sa pui pe ganduri macar o singura persoana, atunci este o izbanda.
      Sarbatori fericite si spor la gatit si la mancat! 🙂

  3. ophelia1983 spune:

    Da….exact imi amintesc cazul de care vorbiti…Si ca sa puna capac, parca au fost si niste sateni care inchiriau carutele ( contra cost evident) voluntarilor. (:

  4. ophelia1983 spune:

    Foarte urat intr-adevar…….eeee….si crezi ca sunt singurii? cand hotia e ridicata la rang de ” calitatate”, ” iscusinta” sau mai stiu eu ce, nu ar trebui sa ne mai mire nimic….Cand cei care ne guverneaza o practica si nu patesc absolut, dar absolut nimic, ce ar trebui sa ne mai mire ca un biet comerciant face acest lucru? Ne place sau nu, astia suntem noi… ( :…..hoti, mincinosi, si lenesi … ( ca o paranteza, tin minte ca asta vara , la mine la tara, parintii mei au cautat oameni sa vina la lucru cu ziua, la cules de prune. Sti cat de greu au gasit? Domnii academicieni nu voiau sa se sinchiseasca sa munceasca pe 70-80 roni pe zi…mai bine stateau in crasma si asteptau somajul de la stat ! )

    • Radu Popovici spune:

      @ophelia: Stiu ca nu sunt singurii hoti din Romania. Mie imi pare rau mai mult de magazin si de faptul ca nu i-am „mirosit”. Am trecut pe acolo doar de 4-5 ori, dar cumparaturile durau cam 2 minute, iar glumele si discutiile vreo 10-15. Ma simt inselat si de aceea am luat-o mai personal.
      Imi aduc aminte de inundatiile de acum 3-4 ani. In nu mai stiu ce sat, venisera voluntari din Australia, studenti, care munceau sa repare digul. Taranii stateau la carciuma, cu apa pana la genunchi, si se uitau cum muncesc australienii. Cu ce impresie or fi plecat din Romania acei studenti, pot doar sa-mi inchipui. Nu stiu cum se face, dar aproape ca nu scapam niciodata o ocazie de a ne face de cacao…

  5. Katze spune:

    Hallo,
    Aceasta intamplare ne da o senzatie de gust amar, dezamagire, tristete dar…..haideti sa le lasam deoparte. Fiecare natie are uscaturile sale si aceste uscaturi fac parte din existenta noastra pe pamant. Poate la romani sant un procent ridicat de „buturugi”, sant vizibile, „crengile uscate” ,mai subtiri, raman neidntificate sau calci din intamplare pe ele insa, nu te impiedica sa mergi mai departe. Fiecare om dupa caracterul sau isi va alege mediul corespunzator.
    Lasati tristetile si bucurati-va de sarbatorile de iarna alaturi de cei dragi.
    Tuturor care participa pe acest blogg le urez un Craciun fericit, sarbatoriti frumos si mai ales, in ton cu acest blogg, alintati-va papilele gustative cu bunatatile pregatite.
    O zi frumoasa si mai ales o seara frumoasa de Craciun
    Katze

  6. mitinita spune:

    Eu in toti anii mei prin strainatate de romani m-am ferit cel mai mult,din pacate.Imi doresc sa nu fi fost asa,dar mereu am gasit mai mult ajutor la straini.

    • Radu Popovici spune:

      @mitinita: Eu inca nu am avut inca nevoie de ajutor in strainatate, dar dintre toti, cu rare exceptii, romanii erau cei mai zgomotosi si cei mai neciopliti. Adica cei mai prost crescuti si cei mai ne-educati.

  7. Elena Toma spune:

    Din pacate, asa patesc si eu uneori: cu toata experienta de viata, tot nu ma lecuiesc sa am incredere oarba uneori. Si patesc la fel. Pacat, exact cum ai spus, de o initiativa buna si un loc potrivit asteptarilor care a trebuit sa dispara. Sarbatori fericite!

  8. Sabina spune:

    Foarte trist, Radu, ce ne spui tu aici!
    Se pare ca nu voi apuca ziua cand o sa traiesc intr-o tara civilizata! Totusi nu reusesc sa ma impac cu ideea!

    • Radu Popovici spune:

      @Sabina: Eu sper ca tu sa apuci zilele acelea, caci asta inseamna ca le apuca si copiii mei. 🙂 Totusi, nu cred ca vom scapa de hoti niciodata… si nimeni nu a scapat pana acum. Imi pare doar rau ca niste romani s-au facut de cacao in fata unui strain si ca s-a pierdut un magazin care incepea sa aiba o personalitate. Mare pacat de un lucru bine inceput…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.