Omul care împute locul – partea 4

Acest material este dedicat tuturor celor cu care am avut în ultimii doi ani diverse discutii si schimburi de opinii asupra pestelui „proaspat” care se comercializeaza prin magazinele noastre.

Desi am reusit ca în ultimii ani sa învat destul de multe despre ingredientele culinare, iata ca de curand am fost pacalit destul de urat. Ca s-o iau cu începutul, pacaleala a survenit acum cateva zile, pe cand faceam aprovizionarea pentru o filmare cu un post de televiziune. Pregatisem o reteta mediteraneana, interesanta, în care ingredientul principal era pestele. Bineînteles, ca sa pastrez consecventa retetei, îmi doream niste fileuri de peste mediteranean. Astfel am purces eu catre Carrefour Piata Unirii, tot facandu-mi în minte socoteli cam ce peste urma, sau nu, sa gasesc acolo.

Şi iata ca soarta pare sa-mi surada, caci vad în vitrina de la raionul de peste, ditamai fileurile de halibut (sau, pe romaneste, cambula), importat din Spania, cu o carne alba si frumoasa. Cam scump, 64 lei/kg, dar singurul care s-ar fi pretat la originea mediteraneana de care aveam eu nevoie. În rest, fileuri de pastrav, somon si crap, adica pesti de apa dulce si de munte. Nu mai gatisem niciodata halibut si oricum era singura varianta corecta. Am cumparat 6 fileuri, în ideea sa gatesc o tura (adica 2 fileuri) si înainte de filmare, ca sa nu am surprize, si sa mai am înca 2 fileuri de rezerva, în caz ca se întampla ceva în timpul filmarii. Nu mi s-a întamplat niciodata nimic atat de rau încat sa stric reteta de tot, dar vroiam sa fiu acoperit.

Bun, ajung eu acasa, spal pestele, îl usuc cat mai bine cu prosoape de hartie, îl sarez si îl piperez. Încing o tigaie neaderenta, pun putin ulei, astept sa se încinga si acesta si pun fileurile în tigaie. Încep sa sfaraie frumos si totul parea sa decurga minunat. Doar ca, stupoare, fileurile nu se rumenesc, caci încep sa lase o gramada de apa. Mai mult, se dezintegreaza în tigaie, chiar fara sa le ating. Suparat si dezamagit le las cat sa se faca si apoi le scot, cu chiu cu vai (caci se rupeau doar privindu-le, nu mai zic manevrandu-le) pe farfurii. Gust o bucatica de peste. Sarat potroaca! Nu-mi venea sa cred ca pusesem atata sare. De fiecare data pun cu mana, ca sa am o masura cat mai precisa a cantitatii si nu-mi explicam cum putusem sa gresesc atat de flagrant.

Pus în garda de acest esec ma hotarasc ca pentru filmarea de a doua zi sa nu las nimic la voia întamplarii. Asa ca pun la scurs pestele, îl sterg bine de tot cu prosoape de hartie, îl asez frumos, bine întins pe o planseta de tocat, îl acopar lejer cu un prosop si îl pun în frigider.
A doua zi cele 4 fileuri erau doar putin jilave la atingere, în rest uscate, miroseau frumos, pareau ferme. Culoarea lor era alba, chiar frumoasa. Am începu sa ma simt mai îmbarbatat si deja anticipam ce frumos vor arata în farfurie.
Ca sa fiu sigur, am dat si o cautare pe internet, ca sa vad daca acest halibut are ceva special si daca se gateste în vreun fel anume. Nu am gasit însa nimic de care sa merite sa tin seama.

Citeste si articolul →   Şpaga culinara

A venit si momentul filmarii, am manuit eu fileurile cu mare grija, am încins corect tigaia si uleiul si am sarat cu foarte mare prudenta. Dar, stupoare, cand au dat de uleiul încins, fileurile au început sa lase lichid, nu s-au rumenit frumos si, din nou, practic s-au descompus în tigaie. La gust, sarate potroaca. M-au apucat toti dracii, cum se spune.
Am reluat reteta, doar de-al naibii, si nu le-am mai sarat de loc. Fileurile mele la fel: apoase, descompuse si sarate ca Marea Mediterana.

Cu chiu cu vai am obtinut niste imagini decente cu preparatul final, dar mie-mi venea sa urlu de nervi. M-am chinuit o gramada, întrebandu-ma unde am gresit; noaptea am dormit doar vreo 3-4 ore si am visat numai cambule si halibuti.

Credeti-ma, am prajit peste de zeci de ori si chiar stiu cum se face asta. Nu-mi explicam unde am gresit. Pana la urma mi-am luat inima în dinti si l-am sunat pe amicul Costel, fost bucatar-sef la Burebista pescaresc, om care a gatit mai multi pesti decat voi putea manca eu vreodata. Dupa discutiile cu el am aflat care era problema. M-am bucurat ca problema nu fusese la mine, dar asta a fost singura consolare.

Se pare ca exportatorul spaniol, sau, mai curand, distribuitorul roman ori chiar supermarketul, au primit pestele congelat. L-au decongelet, nu au reusit sa scape de el si l-au recongelat, ca sa îl re-decongeleze apoi si sa-l puna la vanzare. Mai mult, l-au injectat cu apa cu sare, ca sa atarne mai greu si ca sa-si pastreze aspectul. Acum m-am lamnurit eu de ce lasa apa si era oribil de sarat, indiferent de eforturile mele.

Mi s-a mai spus ca nu ai cum sa-ti dai seama de magaria facuta, decat poate daca gusti pestele crud, sau daca ai o foarte mare experienta în comertul cu halibut.
Nu pot sa ma laud cu niciuna dintre aceste doua calitati, asa ca am fost pacalit. Un prieten m-a sfatuit sa fac apel la Protectia Consumatorului, dar nu mai pastrasem nici bonul si nici vreo bucatica din pestele incriminat. În plus, sunt destul de lenes cand vine vorba despre mers la avocati, depus plangeri, mers la audieri etc.

Citeste si articolul →   De GUXTibus (4)

Iata, deci, cam cum sunt pestii „proaspeti” de la noi, „expediati cu avionul cu o seara înainte”, cum fusesem eu asigurat de vanzator. Pesti congelati direct pe pescadoare, apoi decongelati si pastrati pe pat de gheata. Pana aici este OK. Ce ne facem însa daca nu se vand. Cum adica, ce ne facem? Luam teapa, asa cum am luat eu cu cambula-halibuta.
Ma simt destul de aiurea sa ma ”laud” ca am fost pacalit, dar poate ca experienta mea va va folosi, iar dvs. nu veti pati acelasi lucru. Ma bucur ca am scapat doar cu nervii zgandariti si cu banii luati si ca nu m-am îmbolnavit, nici eu si nici altcineva dintre cei care au gustat miselia asta de peste.

Un comentariu pe “Omul care împute locul – partea 4

  1. Mirela spune:

    wow…am ajuns sa citesc ororile astea cu pestele congelat transformat in peste proaspat cautand retete pentru halibutul “proaspat” pe care tocmai l-am cumparat acum o ora de la REAL. de sarat, nu pare a fi sarat…dar acum nici nu mai am nicio tragere de inima sa-l pregatesc in vreun fel (mai ales ca noi nu suntem mari iubitori de peste, din pricina mirosului – si nu stiam ca pestele asta miroase asa tare, noi am fost atrasi sa il cumparam mai degraba in urma show-ului lui Gordon Ramsey, care gateste halibut toata ziua si de aia ne-am gandit sa il incercam 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Mirela: Poate aveti noroc si nu “beneficiati” de acelasi fel de peste ca mine. Oricum, fileul subtire se cam “topeste” in farfurie de felul lui. Pe Internet se gatesc de obicei bucati groase, cu piele (pielea pastreaza forma).

  2. mihai2206 spune:

    E prima surpriza cu adevarat neplacuta care o am acolo. Si merg destul de des sa mananc acolo. Si mie nu imi iese asa buna cefa la gratar. Poate ar trebui sa pui o reteta pe site 😛

    • Radu Popovici spune:

      @mihai2206: Poti fi creativ. O marinada mai deosebita, un gratar pe carbuni (daca ai curte), un sos mai acatarii, o garnitura interesanta etc. 🙂

  3. mihai2206 spune:

    Eu cred ca era previzibil, Radu. In general mancarea e buna acolo. E vorba de Xanadu. Cred ca e vina mea ca am comandat ceea ce evident nu prea se comanda. O sa raman la ceafa de porc cand ma duc acolo 😛

    • Radu Popovici spune:

      @mihai2206: Xanadu chiar s-a mutat de cand am scris eu articolul… 🙂 Cred ca ceafa la gratar se face atata de usor si acasa, incat nu merita mers la restaurant pentru asta. Din cate imi amintesc eu aveau totusi un meniu destul de stufos. Tot ce era cu peste su fructe de mare era cam scump (si nesigur, dupa cum se vede), dar mai aveau diverse lucruri interesante.

  4. mihai206 spune:

    @Radu: Am patit-o si eu de curand si chiar la un restaurant care are un review la tine pe site. Am comandat creveti desi eram constient ca nu e un fel vandabil si ca exista riscuri. Riscurile s-au dovedit a fi majore pentru ca puteau efectiv. Am chemat-o pe tanti supervizor pt ca sefi de sala nu mai exista si am pus-o sa ii guste, iar ea mi-a marturisit ca nu mananca asa ceva si pt moment i-am dat dreptate. Am pus-o macar sa ii miroasa pentru ca era foarte edificatoare si manevra asta, iar ea i-a luat si a venit relativ politicoasa cu un crevete crud pe o farfurie ca sa imi demonstreze ca sunt ok. Intr-adevar ala era ok, ceilalti nu. Mi-a spus ca ei ii iau de la Metro din aia proaspeti in fiecare zi, ceea ce ma indoiesc pentru ca nu cred ca li se comanda in fiecare zi. Si atunci i-am spus ca parerea mea si nu doar a mea este ca aia proaspeti de la Metro sunt de fapt congelati, decongelati si pusi acolo pe gheata. A parut destul de receptiva si a zis ca o s avorbeasca cu patronul. Eu m-am ales cu o greata si ei s-au ales cu nota neplatita… Oricum a fost si cel mai ciudat mod de a prezenta crevetii pe care l-am vazut. Cozile erau decorticate, dar puse pe farfurie alaturi de corpuri drept pentru care trebuiau pescuite dintr-o jungla de mustati. Presupun ca s-au gandit ca asa o sa arate farfuria mai plina…

    • Radu Popovici spune:

      @mihai2206: Ce pot sa spun? Am renuntat sa mai fac review-uri de restaurante tocmai fiindca nu pot comanda tot din meniu si nici recomanda sau critica in adevarata cunostinta de cauza. In pus, se tot desfiinteaza, se muta, reapar… ce mai, am renuntat la ele.
      Imi pare rau ca ai patit-o. 🙁

  5. cristi-j spune:

    ce s-o fi intamplat azi ? a fost ceva in aer probabil daca in 15 minute , 3 persoane la rand , desi par ca nu stiu pe ce lume traiesc , au parte de un univers paralel … cu realitatea si par ca nu inteleg cum functioneaza lucrurile , s-au gandit sa impartaseasca din vasta lor experienta de viata . celor care se considera vinovati sau vor sa experimenteze realitatea cruda le pot sugera sa se predea .
    scuze pentru iesire dar a fost prea de tot .

  6. Familia Adams spune:

    1. In strainatate la piata de peste daca vrei sa iei peste te intreaba daca vrei sa fie curatat, filetat.
    2. Noi suntem de vina pt. ca permitem sa ne vanda tot felul de gunoaie. Chiar si supermarchet fac scandal cand vad marfa proasta la pret de calitate superioara.(fructe, legume, etc.) Chiar daca ceilalti se uita foarte siderati daca comentezi, ar trebui totusi sa le facem “viata grea” acestor gunoaie de magazine.

    • Radu Popovici spune:

      @Familia Adams: Si la noi ti se curata gratuit pestele de solzi si maruntaie. Nu ti se fileteaza, sau nu cred sa se faca asta. Probabil fiindca fileurile se vand separat.
      Asa este, daca toti am face scandal si daca ne-am apara mai bine drepturile, poate lucrurile s-ar schimba. Marturisesc ca eu iau rareori atitudine. Mi-e sila de tambalau, de altercatii, de modul mitocanesc in care mi se poate raspunde. Si gresesc. Ar trebui sa procedez ca dvs.

  7. Vizitator spune:

    Ceea ce nu am inteles este de ce ati preferat sa mascati defectul pestelui fata de telespectatori, carora fara indoiala ca le-ati aratat o mincare “minunata la aspect si gust si ieftina la buzunar” si nu ati aratat, prin emisiunea culinara, realitatea: cum dai o poala de bani si pe peste si te culci flamind. Ca o paranteza, am senzatia ca o emisiune culinara axata pe realitatea cruda ar avea mai mult succes la noi decit clasicele emisiuni in care toti se ling pe degete, iata ca v-am dat gratis o idee de valoare. Asa cum povestiti lucrurile – si daca va mustru pentru comportament, macar va apreciez sinceritatea – nu imi ramine decit sa va spun sa va consolati cu ideea ca onorariul pe care l-ati primit pentru emisiune a acoperit costul pestelui. Sau nu?

    • Radu Popovici spune:

      @Vizitator: Nu am primit niciun onorariu pentru emisiune, asta ca sa va elimin suspiciunile. Si chiar daca as fi primit, era treaba mea. In niciun caz nu l-am primit de la Carrefour ca sa le maschez marfa deteriorata. Mai mult, am insistat ca emisiunea sa nu se difuzeze, tocmai fiindca nu-mi placea cum arata pestele.
      Daca as face eu ce emisiuni as vrea, credeti-ma ca as considera ca l-am prins pe Dumnezeu de un picior. Din pacate, posturile Tv aleg ce urmeaza sa difuzeze, mai ales pe 2 considerente:
      – ceea ce face rating
      – ceea ce nu supara potentialii sponsori
      Intelegeti, deci, de ce o emisiune axata pe “realitatea cruda” are extrem de putine sanse sa apara pe vreun post TV.

      Pe de alta parte, eu ma socotesc bucatar, nu un cruciat impotriva relelor lumii. Daca as putea avea oricate emisiuni mi-as dori, poate ca as aborda si subiecte ca acesta, asa cum fac pe blogul meu, unde imi pot permite sa scriu oricate articole am eu chef.
      Cum ajung rar pe posturile TV, prefer sa arat publicului cum se gateste corect un ingredient, sau sa dau o idee de reteta mai deosebita. Mi se pare ca publicul are astfel mai multe de castigat, decat sa afle ca in ziua Z la magazinul X s-a vandut un peste deteriorat.

      Imi pare bine ca aveti spirit combativ, chiar daca sta bine ascuns sub un pseudonim.

  8. Ina spune:

    Este adevarat ce spui, dar nu trebuie nimic generalizat. Sa nu uitam ca omul sfinteste locul . Daca un supermarket are probleme, nu inseamna ca si celelalte suparmarketuri din acelasi lant are aceleasi probleme…. N-as vrea sa se inteleaga ca as tine partea cuiva, dar am invatat sa nu ma incred in spusele angajatilor , mai ales a fostilor angajati… De ce nu are nimeni curajul sa dezvaluie ce se intampla in spatele rafturilor, cat timp este angajat? Cu ponturi verificabile? Isi poate da un nume fictiv (desi nu e corect ) , iar pentru ca demersul sau sa aiba finalitate, face aceeasi reclamatie la mai multe institutii cu atributii de control: CPC, DSVSA, DSP, GARDA FINANCIARA, POLITIE… In acest fel nici n-ar mai avea dubii ca cineva nu-si face treaba… pentru ca ne este foarte usor sa spunem ca organele de control nu fac nimic … Cei ce vad astfel de lucruri si nu le fac publice sunt primii vinovati pentru ce se intampla. Sunt complicii celor ce fenteaza legile si atenteaza la sanatatea noastra.
    Nu pot scrie aici prea multe legate de acest subiect , ca atare ma limitez la atat 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Ina: Poata asa am lasat impresia, dar chiar nu vreau sa generalizez, desi sunt aproape convins ca probleme cu sobolanii si gandacii sunt peste tot. De ce nimeni nu are curaj sa lupte pe fata? Este lesne de inteles. Oamenii nu au vocatie de eroi. Le este teama si sunt vulnerabili. Societatea este construita in asa fel incat doar in filmele americane un singur individ da cu roatele in sus o mare companie internationala.
      In principiu, adica teoretic, aveti dreptate. Ar trebui sa reclamam, sa ne luptam ca sa primim ceea ce meritam pentru banii nostri.

  9. Ina spune:

    La partea cu decongelarea repetata pot spune ca este echivalenta cu o crima. Citisem undeva ca la prima decongelare, incarcatura microbiana pe un produs animal creste de cca. 10 000 ori fata de normal. Nu vreau sa ma gandesc ce se intampla la recongelari multiple……

    • Radu Popovici spune:

      @Ina: Da, o singura congelare rapida, urmata de o decongelare lenta, pastreaza in mod decent textura, igiena si calitatea nutritionala a carnii. Congelarea repetata este extrem de periculoasa, as zice ca este aproape un atentat deliberat la sanatatea clientelei. Aproape ca nu-mi vine sa cred ca un lant de supermarketuri ar face asa ceva, caci risca extrem de mult. Pot suporta relativ usor pagubele pricinuite de un stoc de marfa deteriorat, in timp ce o recongelare ii poate costa enorm.
      Pe de alta parte, am vorbit cu cineva care a lucrat in supermarket si mi-a povesti chestii care m-au facut sa-mi pun mainile in cap. De la sobolani si gandaci, pana la carne, deteriorata toata gama infractiunilor posibile era prezenta.

  10. Ina spune:

    La aceasta intrebare, eu pot sa raspund doar pe latura de CPC/OPC : nu ma indoiesc de faptul ca aceste produse n-ar fi insotite de toate documentele de provenienta si de atestare a calitatii ( desi pot fi surprize chiar si la marile lanturi de magazine , in acest sens ). Nu este suficient sa fi acoperit cu astfel de documente, OG 21/ 1992 privind protectia consumatorilor, prevede la art. 7 lit.b ca distribuitorii/ vanzatorii trebuie :
    ” – sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si respecta conditiile prescrise sau declarate;
    – sa nu comercializeze produse despre care detin informatii sau considera ca pot fi periculoase;
    – sa anunte, imediat, autoritatile publice competente, precum si producatorul despre existenta pe piata a oricarui produs de care au cunostinta ca este periculos;
    – sa retraga de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au constatat ca nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, daca aceasta constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective;
    – sa asigure conditiile tehnice stabilite de producator pe timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii produselor; ”
    In timpul verificarilor si in urma analizelor de laborator se poate urmari daca sunt indeplinite toate aceste obligatii ale comerciantilor, iar documentele pe care le detin ei nu-i vor ajuta prea mult. Marile lanturi de magazine pot suporta o analiza pentru produsele la care ar fi suspiciuni privind calitatea, iar daca vor duce din proprie initiativa cate o proba in laboratoarele autorizate ale DSVSA sau la CNIEP – LAREX Bucuresti , s-ar asigura ca ceea ce pun pe piata indeplineste orice conditie prescrisa sau declarata de producator in documentele insotitoare.
    Pe de alta parte, degeaba sunt toate documentele “beton”, daca nu se respecta ceea ce scrie in aceste documente : conditii de pastrare/ depozitare : daca producatorul recomanda -18 grade si noi pastram la -10 grade, gandindu-ne ca tot congelare facem… proprietatile nu se pastreaza lafel de bine ca la -18 grade, iar produsul se va deprecia mult mai devreme decat la data indicata pe ambalaj.

  11. Ina spune:

    Imi pare rau pentru ce ti s-a intamplat, dar permit sa intervin pentru a lamuri cateva aspecte legate de CPC ( din anul 2009 a devenit comisariat) .
    Privind calitatea produselor de origine animala, reclamatiile se depun in primul rand la DSVSA ( directia sanitar-veterinara si siguranta alimentelor ) . Acestia au medic arondat fiecarui supermarket si in piete, care verifica ( sau ar trebui sa verifice ) tot ce intra in unitatile de desfacere. DSVSA are program si in zilele de weekend, CPC-ul nu neaparat… Aspectele reclamate CPC-ului sunt mai degraba cele ce nu ar necesita o verificare imediata. La problema expusa mai sus se impune o analiza de laborator, iar CPC-urile nu au laboratoare proprii de incercari ; DSV-urile au astfel de laboratoare . Pe de alta parte, legiuitorul a avut grija sa impuna ca reclamatia sa fie preluata doar daca se prezinta si bonul fiscal, intrucat sunt foarte multe reclamatii fara temei si facute doar pentru a se plati anumite polite… Sfat: pastrati bonurile fiscale pentru a dovedi in orice moment ca ati fost clientul unitatii reclamate.

    Va va fi de folos :
    TELCONS ANPC – apel gratuit : 0800 080 999

    Lasati obligatoriu : nume, adresa de domiciliu, nr. telefon contact, detalii cu privire la produsul/ serviciul reclamat, pretentii .
    Sa dea Dumnezeu sa fie ultima patzanie de acest gen ! 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Ina: Multumesc mult pentru aceste informatii. Sunt absolut noi pentru mine si cred ca si pentru cea mai mare parte a cititorilor blogului. Sunt, de asemenea, foarte importante. Este posibil insa ca supermarketurile sa fie “acoperite” in acte cu certificatele de calitate, garantie, sanitar etc. al producatorului. Ce facem in cazul acesta?

  12. balauru spune:

    Nu am pus link-ul pentru modul de gatire, ci pentru ca am vazut scris “Sometimes the fish can remain on ice too long and become mushy. Also, this causes the fish to disintegrate when cooking”. Adica ceea ce spui ca ti s-a intamplat. Cel mai probabil spaniolii au avut un lot care s-a cam imputit, iar groapa de gunoi a Europe l-a cumparat, ca deh, o fi fost la vreo super-oferta.

    • Radu Popovici spune:

      @balauru: Din cate se pare, chiar asa s-a si intamplat. Cred ca toti pestii pe care ii cumparam de pe patul de gheata al supermarketurilor sunt de calitate proasta, dar halibutul probabil ca este, de la natura, mai “dezintegrabil”. De acum ma voi orienta exclusiv catre pesti congelati, sau vii.

    • Radu Popovici spune:

      @balauru: Multzam pentru link. Este un exemplu corect pentru gatitul pestelui, iar tehnica aceasta o stiam si eu. Ce uita sa mentioneze blogul respectiv este grosimea fileului, de aici rezultand timpii de gatit (a contat si faptul ca fileul avea si piele). Daca halibutul meu ar fi fost manipulat si gatit ca in exemplul tau, s-ar fi facut piure. 🙂

  13. Farfuridi spune:

    Exact aceeasi chestie am patit-o si eu cu halibutul luat de la Unirii. dar m-am gandit ca am gresit eu ceva la reteta de mi s-a dezintegrat in halul ala in tigaie. nu-i laud pe astia de la carrefour, oricum am avut de cateva ori surpriza ca la raft sa fie un pret si la casa altul, dar n-am avut alte probleme cu pestele luat de la ei. am luat si ton proaspat si ala chiar a fost ok.

  14. Katze spune:

    Hallo,
    locuiesc in Germania dar, nu am avut niciodata probleme cu pestele! Aprovizionarea este foarte buna, de la peste de crescatorie pana la cel pescuit in Atlantik sau Pacific, de apa dulce sau sarata! In discount sau supermarket.
    O zi frumoasa
    Katze

    • Radu Popovici spune:

      @Katze: Vezi, ai stiut tu de ce ai plecat din Romania. O pisica (“Katze” in germana) are musai nevoie de peste proaspat. 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Claudia: Doar cu o “tara” a ta, personala, poti fi sigur de modul in care sunt crescute animalele. Nu am nicio incredere in producatorii “bio”. Nu vad de ce nu ar fi si ei la fel de necinstiti ca si alte verigi din acest “lant alimentar”…

  15. LAVINIA spune:

    Proaspeti sau congelati, la oferta sau nu, va sfatuiesc sa pastrati bonul de la casa,ca sa aveti ce reclama. Nu-i putem lasa la nesfarsit sa se bazeze pe sila noastra de a face drumul inapoi la ei sau de a trimite (fie ea si on-line) o reclamatie la OPC (la care oricum ai nevoie de bon).
    Eu am luat macrou congelat – in termen – iar la decongelare carnea era galben-rosiatica si cadea singura de pe oase aproape, asa putreda era. A doua zi m-am dus cu bonul la Kaufland (fara punga de peste putred) si mi-au dat banii inapoi fara sa comenteze. Posibil ca stiu si ei ce se intampla….
    Fiind pubela de gunoi a Europei, posibil ca aceste specii de peste sa zaca cu anii prin depozitele altor tari, niste unii smecheri sa dea spagi ca sa ajunga in hiper/mega/supermarket-uri si Dumnezeu cu mila …scapa cine poate….

    • Radu Popovici spune:

      @Lavinia: Ai mare dreptate, din pacate. Ideea pastrarii bonului este buna. De obicei il arunc imediat ce ajung acasa, dar de acum incolo sper sa-mi aduc aminte sa-l pastrez. Si eu ma uit cu atentie pe data de expirare, dar asta nu ma scuteste de neplaceri. Cred ca decat sa fac un drum pana la magazin, ca sa-mi recuperez banii, mai curand as face o plangere online la OPC.

  16. Claudia spune:

    Am auzit si eu de procedura “injectarea carnii cu ghetata” mai ales cea tocata, cum sunt micii, stiu din sursa sigura de la un comerciant de carnuri.
    Personal, cumpar numai carne macra, netocata, nemarinata… dar nici asa carnea nu e sanatoasa, preferabil bio din curte de la tara 😀

  17. Sylvia spune:

    Radu ma bucur ca ma intelegi , mare dezamagire si a fost la final mi-am asumat vina ca trebuia sa verific starea lui mai din vreme. Am facut nite antreuri reci si champanie si am dres busuiocul ca nu era cina formala 🙂 dar mi-a picat foarte rau faza. Azi mi-am facut placerea si am luat fructe de mare proaspete si am facut o paella de vis ca imi facusei pofta :). Cred ca pentru multa vreme de acum inainte o sa merg numai pe pestele si fructele de mare proaspete desi pentru asta trebuie sa ajung sau la piatza sambata sau la Cora si Carrefour care aici sunt cam la 5-10 km de oras .

  18. mira spune:

    Radu daca in Romania va faceti prob de peste proaspat, aici ce sa mai spun??? Aici cand gasesc crap proaspat e sarbatoare!!! Pastrav e de Norvegia, gust groaznic, sardine neeviscerate si inghetate, dorada…ca sa cumpar peste proaspat, crap, parcurg 50 km pana la un supermarket rusesc.In rest doar fileuri inghetate, si se intampla exact ce ai patit si tu. 🙁

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.