Omul care împute locul – partea 4

Acest material este dedicat tuturor celor cu care am avut în ultimii doi ani diverse discuţii şi schimburi de opinii asupra peştelui „proaspăt” care se comercializează prin magazinele noastre.

Deşi am reuşit ca în ultimii ani să învăţ destul de multe despre ingredientele culinare, iată că de curând am fost păcălit destul de urât. Ca s-o iau cu începutul, păcăleala a survenit acum câteva zile, pe când făceam aprovizionarea pentru o filmare cu un post de televiziune. Pregătisem o reţetă mediteraneană, interesantă, în care ingredientul principal era peştele. Bineînţeles, ca să păstrez consecvenţa reţetei, îmi doream nişte fileuri de peşte mediteranean. Astfel am purces eu către Carrefour Piaţa Unirii, tot făcându-mi în minte socoteli cam ce peşte urma, sau nu, să găsesc acolo.

Şi iată că soarta pare să-mi surâdă, căci văd în vitrina de la raionul de peşte, ditamai fileurile de halibut (sau, pe româneşte, cambulă), importat din Spania, cu o carne albă şi frumoasă. Cam scump, 64 lei/kg, dar singurul care s-ar fi pretat la originea mediteraneană de care aveam eu nevoie. În rest, fileuri de păstrăv, somon şi crap, adică peşti de apă dulce şi de munte. Nu mai gătisem niciodată halibut şi oricum era singura variantă corectă. Am cumpărat 6 fileuri, în ideea să gătesc o tură (adică 2 fileuri) şi înainte de filmare, ca să nu am surprize, şi să mai am încă 2 fileuri de rezervă, în caz că se întâmplă ceva în timpul filmării. Nu mi s-a întâmplat niciodată nimic atât de rău încât să stric reţeta de tot, dar vroiam să fiu acoperit.

Bun, ajung eu acasa, spăl peştele, îl usuc cât mai bine cu prosoape de hârtie, îl sărez şi îl piperez. Încing o tigaie neaderentă, pun puţin ulei, aştept să se încingă şi acesta şi pun fileurile în tigaie. Încep să sfârâie frumos şi totul părea să decurgă minunat. Doar că, stupoare, fileurile nu se rumenesc, căci încep să lase o grămadă de apă. Mai mult, se dezintegrează în tigaie, chiar fără să le ating. Supărat şi dezamăgit le las cât să se facă şi apoi le scot, cu chiu cu vai (căci se rupeau doar privindu-le, nu mai zic manevrându-le) pe farfurii. Gust o bucăţică de peşte. Sărat potroacă! Nu-mi venea să cred că pusesem atâta sare. De fiecare dată pun cu mâna, ca să am o măsură cât mai precisă a cantităţii şi nu-mi explicam cum putusem să greşesc atât de flagrant.

Pus în gardă de acest eşec mă hotărăsc ca pentru filmarea de a doua zi să nu las nimic la voia întâmplării. Aşa că pun la scurs peştele, îl şterg bine de tot cu prosoape de hârtie, îl aşez frumos, bine întins pe o planşetă de tocat, îl acopăr lejer cu un prosop şi îl pun în frigider.
A doua zi cele 4 fileuri erau doar puţin jilave la atingere, în rest uscate, miroseau frumos, păreau ferme. Culoarea lor era albă, chiar frumoasă. Am începu să mă simt mai îmbărbătat şi deja anticipam ce frumos vor arăta în farfurie.
Ca să fiu sigur, am dat şi o căutare pe internet, ca să văd dacă acest halibut are ceva special şi dacă se găteşte în vreun fel anume. Nu am găsit însă nimic de care să merite să ţin seama.

Citeste si articolul →   Pui tunisian cu orez

A venit şi momentul filmării, am mânuit eu fileurile cu mare grijă, am încins corect tigaia şi uleiul şi am sărat cu foarte mare prudenţă. Dar, stupoare, când au dat de uleiul încins, fileurile au început să lase lichid, nu s-au rumenit frumos şi, din nou, practic s-au descompus în tigaie. La gust, sărate potroacă. M-au apucat toţi dracii, cum se spune.
Am reluat reţeta, doar de-al naibii, şi nu le-am mai sărat de loc. Fileurile mele la fel: apoase, descompuse şi sărate ca Marea Mediterană.

Cu chiu cu vai am obţinut nişte imagini decente cu preparatul final, dar mie-mi venea să urlu de nervi. M-am chinuit o grămadă, întrebându-mă unde am greşit; noaptea am dormit doar vreo 3-4 ore şi am visat numai cambule şi halibuţi.

Credeţi-mă, am prăjit peşte de zeci de ori şi chiar ştiu cum se face asta. Nu-mi explicam unde am greşit. Până la urmă mi-am luat inima în dinţi şi l-am sunat pe amicul Costel, fost bucătar-şef la Burebista pescăresc, om care a gătit mai mulţi peşti decât voi putea mânca eu vreodată. După discuţiile cu el am aflat care era problema. M-am bucurat că problema nu fusese la mine, dar asta a fost singura consolare.

Se pare că exportatorul spaniol, sau, mai curând, distribuitorul român ori chiar supermarketul, au primit peştele congelat. L-au decongelet, nu au reuşit să scape de el şi l-au recongelat, ca să îl re-decongeleze apoi şi să-l pună la vânzare. Mai mult, l-au injectat cu apă cu sare, ca să atârne mai greu şi ca să-şi păstreze aspectul. Acum m-am lămnurit eu de ce lăsa apă şi era oribil de sărat, indiferent de eforturile mele.

Mi s-a mai spus că nu ai cum să-ţi dai seama de măgăria făcută, decât poate dacă guşti peştele crud, sau dacă ai o foarte mare experienţă în comerţul cu halibut.
Nu pot să mă laud cu niciuna dintre aceste două calităţi, aşa că am fost păcălit. Un prieten m-a sfătuit să fac apel la Protecţia Consumatorului, dar nu mai păstrasem nici bonul şi nici vreo bucăţică din peştele incriminat. În plus, sunt destul de leneş când vine vorba despre mers la avocaţi, depus plângeri, mers la audieri etc.

Citeste si articolul →   Pe scurt despre milagu podi

Iată, deci, cam cum sunt peştii „proaspeţi” de la noi, „expediaţi cu avionul cu o seară înainte”, cum fusesem eu asigurat de vânzător. Peşti congelaţi direct pe pescadoare, apoi decongelaţi şi păstraţi pe pat de gheaţă. Până aici este OK. Ce ne facem însă dacă nu se vând. Cum adică, ce ne facem? Luăm ţeapă, aşa cum am luat eu cu cambula-halibută.
Mă simt destul de aiurea să mă ”laud” că am fost păcălit, dar poate că experienţa mea vă va folosi, iar dvs. nu veţi păţi acelaşi lucru. Mă bucur că am scăpat doar cu nervii zgândăriţi şi cu banii luaţi şi că nu m-am îmbolnăvit, nici eu şi nici altcineva dintre cei care au gustat mişelia asta de peşte.


  1. Mirela spune:

    wow…am ajuns sa citesc ororile astea cu pestele congelat transformat in peste proaspat cautand retete pentru halibutul „proaspat” pe care tocmai l-am cumparat acum o ora de la REAL. de sarat, nu pare a fi sarat…dar acum nici nu mai am nicio tragere de inima sa-l pregatesc in vreun fel (mai ales ca noi nu suntem mari iubitori de peste, din pricina mirosului – si nu stiam ca pestele asta miroase asa tare, noi am fost atrasi sa il cumparam mai degraba in urma show-ului lui Gordon Ramsey, care gateste halibut toata ziua si de aia ne-am gandit sa il incercam 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Mirela: Poate aveti noroc si nu „beneficiati” de acelasi fel de peste ca mine. Oricum, fileul subtire se cam „topeste” in farfurie de felul lui. Pe Internet se gatesc de obicei bucati groase, cu piele (pielea pastreaza forma).

  2. mihai2206 spune:

    E prima surpriza cu adevarat neplacuta care o am acolo. Si merg destul de des sa mananc acolo. Si mie nu imi iese asa buna cefa la gratar. Poate ar trebui sa pui o reteta pe site 😛

    • Radu Popovici spune:

      @mihai2206: Poti fi creativ. O marinada mai deosebita, un gratar pe carbuni (daca ai curte), un sos mai acatarii, o garnitura interesanta etc. 🙂

  3. mihai2206 spune:

    Eu cred ca era previzibil, Radu. In general mancarea e buna acolo. E vorba de Xanadu. Cred ca e vina mea ca am comandat ceea ce evident nu prea se comanda. O sa raman la ceafa de porc cand ma duc acolo 😛

    • Radu Popovici spune:

      @mihai2206: Xanadu chiar s-a mutat de cand am scris eu articolul… 🙂 Cred ca ceafa la gratar se face atata de usor si acasa, incat nu merita mers la restaurant pentru asta. Din cate imi amintesc eu aveau totusi un meniu destul de stufos. Tot ce era cu peste su fructe de mare era cam scump (si nesigur, dupa cum se vede), dar mai aveau diverse lucruri interesante.

  4. mihai206 spune:

    @Radu: Am patit-o si eu de curand si chiar la un restaurant care are un review la tine pe site. Am comandat creveti desi eram constient ca nu e un fel vandabil si ca exista riscuri. Riscurile s-au dovedit a fi majore pentru ca puteau efectiv. Am chemat-o pe tanti supervizor pt ca sefi de sala nu mai exista si am pus-o sa ii guste, iar ea mi-a marturisit ca nu mananca asa ceva si pt moment i-am dat dreptate. Am pus-o macar sa ii miroasa pentru ca era foarte edificatoare si manevra asta, iar ea i-a luat si a venit relativ politicoasa cu un crevete crud pe o farfurie ca sa imi demonstreze ca sunt ok. Intr-adevar ala era ok, ceilalti nu. Mi-a spus ca ei ii iau de la Metro din aia proaspeti in fiecare zi, ceea ce ma indoiesc pentru ca nu cred ca li se comanda in fiecare zi. Si atunci i-am spus ca parerea mea si nu doar a mea este ca aia proaspeti de la Metro sunt de fapt congelati, decongelati si pusi acolo pe gheata. A parut destul de receptiva si a zis ca o s avorbeasca cu patronul. Eu m-am ales cu o greata si ei s-au ales cu nota neplatita… Oricum a fost si cel mai ciudat mod de a prezenta crevetii pe care l-am vazut. Cozile erau decorticate, dar puse pe farfurie alaturi de corpuri drept pentru care trebuiau pescuite dintr-o jungla de mustati. Presupun ca s-au gandit ca asa o sa arate farfuria mai plina…

    • Radu Popovici spune:

      @mihai2206: Ce pot sa spun? Am renuntat sa mai fac review-uri de restaurante tocmai fiindca nu pot comanda tot din meniu si nici recomanda sau critica in adevarata cunostinta de cauza. In pus, se tot desfiinteaza, se muta, reapar… ce mai, am renuntat la ele.
      Imi pare rau ca ai patit-o. 🙁

  5. cristi-j spune:

    ce s-o fi intamplat azi ? a fost ceva in aer probabil daca in 15 minute , 3 persoane la rand , desi par ca nu stiu pe ce lume traiesc , au parte de un univers paralel … cu realitatea si par ca nu inteleg cum functioneaza lucrurile , s-au gandit sa impartaseasca din vasta lor experienta de viata . celor care se considera vinovati sau vor sa experimenteze realitatea cruda le pot sugera sa se predea .
    scuze pentru iesire dar a fost prea de tot .

  6. Familia Adams spune:

    1. In strainatate la piata de peste daca vrei sa iei peste te intreaba daca vrei sa fie curatat, filetat.
    2. Noi suntem de vina pt. ca permitem sa ne vanda tot felul de gunoaie. Chiar si supermarchet fac scandal cand vad marfa proasta la pret de calitate superioara.(fructe, legume, etc.) Chiar daca ceilalti se uita foarte siderati daca comentezi, ar trebui totusi sa le facem „viata grea” acestor gunoaie de magazine.

    • Radu Popovici spune:

      @Familia Adams: Si la noi ti se curata gratuit pestele de solzi si maruntaie. Nu ti se fileteaza, sau nu cred sa se faca asta. Probabil fiindca fileurile se vand separat.
      Asa este, daca toti am face scandal si daca ne-am apara mai bine drepturile, poate lucrurile s-ar schimba. Marturisesc ca eu iau rareori atitudine. Mi-e sila de tambalau, de altercatii, de modul mitocanesc in care mi se poate raspunde. Si gresesc. Ar trebui sa procedez ca dvs.

  7. Vizitator spune:

    Ceea ce nu am inteles este de ce ati preferat sa mascati defectul pestelui fata de telespectatori, carora fara indoiala ca le-ati aratat o mincare „minunata la aspect si gust si ieftina la buzunar” si nu ati aratat, prin emisiunea culinara, realitatea: cum dai o poala de bani si pe peste si te culci flamind. Ca o paranteza, am senzatia ca o emisiune culinara axata pe realitatea cruda ar avea mai mult succes la noi decit clasicele emisiuni in care toti se ling pe degete, iata ca v-am dat gratis o idee de valoare. Asa cum povestiti lucrurile – si daca va mustru pentru comportament, macar va apreciez sinceritatea – nu imi ramine decit sa va spun sa va consolati cu ideea ca onorariul pe care l-ati primit pentru emisiune a acoperit costul pestelui. Sau nu?

    • Radu Popovici spune:

      @Vizitator: Nu am primit niciun onorariu pentru emisiune, asta ca sa va elimin suspiciunile. Si chiar daca as fi primit, era treaba mea. In niciun caz nu l-am primit de la Carrefour ca sa le maschez marfa deteriorata. Mai mult, am insistat ca emisiunea sa nu se difuzeze, tocmai fiindca nu-mi placea cum arata pestele.
      Daca as face eu ce emisiuni as vrea, credeti-ma ca as considera ca l-am prins pe Dumnezeu de un picior. Din pacate, posturile Tv aleg ce urmeaza sa difuzeze, mai ales pe 2 considerente:
      – ceea ce face rating
      – ceea ce nu supara potentialii sponsori
      Intelegeti, deci, de ce o emisiune axata pe „realitatea cruda” are extrem de putine sanse sa apara pe vreun post TV.

      Pe de alta parte, eu ma socotesc bucatar, nu un cruciat impotriva relelor lumii. Daca as putea avea oricate emisiuni mi-as dori, poate ca as aborda si subiecte ca acesta, asa cum fac pe blogul meu, unde imi pot permite sa scriu oricate articole am eu chef.
      Cum ajung rar pe posturile TV, prefer sa arat publicului cum se gateste corect un ingredient, sau sa dau o idee de reteta mai deosebita. Mi se pare ca publicul are astfel mai multe de castigat, decat sa afle ca in ziua Z la magazinul X s-a vandut un peste deteriorat.

      Imi pare bine ca aveti spirit combativ, chiar daca sta bine ascuns sub un pseudonim.

  8. Ina spune:

    Este adevarat ce spui, dar nu trebuie nimic generalizat. Sa nu uitam ca omul sfinteste locul . Daca un supermarket are probleme, nu inseamna ca si celelalte suparmarketuri din acelasi lant are aceleasi probleme…. N-as vrea sa se inteleaga ca as tine partea cuiva, dar am invatat sa nu ma incred in spusele angajatilor , mai ales a fostilor angajati… De ce nu are nimeni curajul sa dezvaluie ce se intampla in spatele rafturilor, cat timp este angajat? Cu ponturi verificabile? Isi poate da un nume fictiv (desi nu e corect ) , iar pentru ca demersul sau sa aiba finalitate, face aceeasi reclamatie la mai multe institutii cu atributii de control: CPC, DSVSA, DSP, GARDA FINANCIARA, POLITIE… In acest fel nici n-ar mai avea dubii ca cineva nu-si face treaba… pentru ca ne este foarte usor sa spunem ca organele de control nu fac nimic … Cei ce vad astfel de lucruri si nu le fac publice sunt primii vinovati pentru ce se intampla. Sunt complicii celor ce fenteaza legile si atenteaza la sanatatea noastra.
    Nu pot scrie aici prea multe legate de acest subiect , ca atare ma limitez la atat 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Ina: Poata asa am lasat impresia, dar chiar nu vreau sa generalizez, desi sunt aproape convins ca probleme cu sobolanii si gandacii sunt peste tot. De ce nimeni nu are curaj sa lupte pe fata? Este lesne de inteles. Oamenii nu au vocatie de eroi. Le este teama si sunt vulnerabili. Societatea este construita in asa fel incat doar in filmele americane un singur individ da cu roatele in sus o mare companie internationala.
      In principiu, adica teoretic, aveti dreptate. Ar trebui sa reclamam, sa ne luptam ca sa primim ceea ce meritam pentru banii nostri.

  9. Ina spune:

    La partea cu decongelarea repetata pot spune ca este echivalenta cu o crima. Citisem undeva ca la prima decongelare, incarcatura microbiana pe un produs animal creste de cca. 10 000 ori fata de normal. Nu vreau sa ma gandesc ce se intampla la recongelari multiple……

    • Radu Popovici spune:

      @Ina: Da, o singura congelare rapida, urmata de o decongelare lenta, pastreaza in mod decent textura, igiena si calitatea nutritionala a carnii. Congelarea repetata este extrem de periculoasa, as zice ca este aproape un atentat deliberat la sanatatea clientelei. Aproape ca nu-mi vine sa cred ca un lant de supermarketuri ar face asa ceva, caci risca extrem de mult. Pot suporta relativ usor pagubele pricinuite de un stoc de marfa deteriorat, in timp ce o recongelare ii poate costa enorm.
      Pe de alta parte, am vorbit cu cineva care a lucrat in supermarket si mi-a povesti chestii care m-au facut sa-mi pun mainile in cap. De la sobolani si gandaci, pana la carne, deteriorata toata gama infractiunilor posibile era prezenta.

  10. Ina spune:

    La aceasta intrebare, eu pot sa raspund doar pe latura de CPC/OPC : nu ma indoiesc de faptul ca aceste produse n-ar fi insotite de toate documentele de provenienta si de atestare a calitatii ( desi pot fi surprize chiar si la marile lanturi de magazine , in acest sens ). Nu este suficient sa fi acoperit cu astfel de documente, OG 21/ 1992 privind protectia consumatorilor, prevede la art. 7 lit.b ca distribuitorii/ vanzatorii trebuie :
    ” – să se asigure că produsele oferite spre comercializare sunt sigure şi respectă condiţiile prescrise sau declarate;
    – să nu comercializeze produse despre care deţin informaţii sau consideră că pot fi periculoase;
    – să anunţe, imediat, autorităţile publice competente, precum şi producătorul despre existenţa pe piaţă a oricărui produs de care au cunoştinţă că este periculos;
    – să retragă de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au constatat că nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, dacă aceasta constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformităţile respective;
    – să asigure condiţiile tehnice stabilite de producător pe timpul transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii produselor; ”
    In timpul verificarilor si in urma analizelor de laborator se poate urmari daca sunt indeplinite toate aceste obligatii ale comerciantilor, iar documentele pe care le detin ei nu-i vor ajuta prea mult. Marile lanturi de magazine pot suporta o analiza pentru produsele la care ar fi suspiciuni privind calitatea, iar daca vor duce din proprie initiativa cate o proba in laboratoarele autorizate ale DSVSA sau la CNIEP – LAREX Bucuresti , s-ar asigura ca ceea ce pun pe piata indeplineste orice conditie prescrisa sau declarata de producator in documentele insotitoare.
    Pe de alta parte, degeaba sunt toate documentele „beton”, daca nu se respecta ceea ce scrie in aceste documente : conditii de pastrare/ depozitare : daca producatorul recomanda -18 grade si noi pastram la -10 grade, gandindu-ne ca tot congelare facem… proprietatile nu se pastreaza lafel de bine ca la -18 grade, iar produsul se va deprecia mult mai devreme decat la data indicata pe ambalaj.

  11. Ina spune:

    Imi pare rau pentru ce ti s-a intamplat, dar permit sa intervin pentru a lamuri cateva aspecte legate de CPC ( din anul 2009 a devenit comisariat) .
    Privind calitatea produselor de origine animala, reclamatiile se depun in primul rand la DSVSA ( directia sanitar-veterinara si siguranta alimentelor ) . Acestia au medic arondat fiecarui supermarket si in piete, care verifica ( sau ar trebui sa verifice ) tot ce intra in unitatile de desfacere. DSVSA are program si in zilele de weekend, CPC-ul nu neaparat… Aspectele reclamate CPC-ului sunt mai degraba cele ce nu ar necesita o verificare imediata. La problema expusa mai sus se impune o analiza de laborator, iar CPC-urile nu au laboratoare proprii de incercari ; DSV-urile au astfel de laboratoare . Pe de alta parte, legiuitorul a avut grija sa impuna ca reclamatia sa fie preluata doar daca se prezinta si bonul fiscal, intrucat sunt foarte multe reclamatii fara temei si facute doar pentru a se plati anumite polite… Sfat: pastrati bonurile fiscale pentru a dovedi in orice moment ca ati fost clientul unitatii reclamate.

    Va va fi de folos :
    TELCONS ANPC – apel gratuit : 0800 080 999

    Lasati obligatoriu : nume, adresa de domiciliu, nr. telefon contact, detalii cu privire la produsul/ serviciul reclamat, pretentii .
    Sa dea Dumnezeu sa fie ultima patzanie de acest gen ! 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Ina: Multumesc mult pentru aceste informatii. Sunt absolut noi pentru mine si cred ca si pentru cea mai mare parte a cititorilor blogului. Sunt, de asemenea, foarte importante. Este posibil insa ca supermarketurile sa fie „acoperite” in acte cu certificatele de calitate, garantie, sanitar etc. al producatorului. Ce facem in cazul acesta?

  12. balauru spune:

    Nu am pus link-ul pentru modul de gatire, ci pentru ca am vazut scris „Sometimes the fish can remain on ice too long and become mushy. Also, this causes the fish to disintegrate when cooking”. Adica ceea ce spui ca ti s-a intamplat. Cel mai probabil spaniolii au avut un lot care s-a cam imputit, iar groapa de gunoi a Europe l-a cumparat, ca deh, o fi fost la vreo super-oferta.

    • Radu Popovici spune:

      @balauru: Din cate se pare, chiar asa s-a si intamplat. Cred ca toti pestii pe care ii cumparam de pe patul de gheata al supermarketurilor sunt de calitate proasta, dar halibutul probabil ca este, de la natura, mai „dezintegrabil”. De acum ma voi orienta exclusiv catre pesti congelati, sau vii.

    • Radu Popovici spune:

      @balauru: Multzam pentru link. Este un exemplu corect pentru gatitul pestelui, iar tehnica aceasta o stiam si eu. Ce uita sa mentioneze blogul respectiv este grosimea fileului, de aici rezultand timpii de gatit (a contat si faptul ca fileul avea si piele). Daca halibutul meu ar fi fost manipulat si gatit ca in exemplul tau, s-ar fi facut piure. 🙂

  13. Farfuridi spune:

    Exact aceeasi chestie am patit-o si eu cu halibutul luat de la Unirii. dar m-am gandit ca am gresit eu ceva la reteta de mi s-a dezintegrat in halul ala in tigaie. nu-i laud pe astia de la carrefour, oricum am avut de cateva ori surpriza ca la raft sa fie un pret si la casa altul, dar n-am avut alte probleme cu pestele luat de la ei. am luat si ton proaspat si ala chiar a fost ok.

  14. Katze spune:

    Hallo,
    locuiesc in Germania dar, nu am avut niciodata probleme cu pestele! Aprovizionarea este foarte buna, de la peste de crescatorie pana la cel pescuit in Atlantik sau Pacific, de apa dulce sau sarata! In discount sau supermarket.
    O zi frumoasa
    Katze

    • Radu Popovici spune:

      @Katze: Vezi, ai stiut tu de ce ai plecat din Romania. O pisica („Katze” in germana) are musai nevoie de peste proaspat. 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Claudia: Doar cu o „tara” a ta, personala, poti fi sigur de modul in care sunt crescute animalele. Nu am nicio incredere in producatorii „bio”. Nu vad de ce nu ar fi si ei la fel de necinstiti ca si alte verigi din acest „lant alimentar”…

  15. LAVINIA spune:

    Proaspeti sau congelati, la oferta sau nu, va sfatuiesc sa pastrati bonul de la casa,ca sa aveti ce reclama. Nu-i putem lasa la nesfarsit sa se bazeze pe sila noastra de a face drumul inapoi la ei sau de a trimite (fie ea si on-line) o reclamatie la OPC (la care oricum ai nevoie de bon).
    Eu am luat macrou congelat – in termen – iar la decongelare carnea era galben-rosiatica si cadea singura de pe oase aproape, asa putreda era. A doua zi m-am dus cu bonul la Kaufland (fara punga de peste putred) si mi-au dat banii inapoi fara sa comenteze. Posibil ca stiu si ei ce se intampla….
    Fiind pubela de gunoi a Europei, posibil ca aceste specii de peste sa zaca cu anii prin depozitele altor tari, niste unii smecheri sa dea spagi ca sa ajunga in hiper/mega/supermarket-uri si Dumnezeu cu mila …scapa cine poate….

    • Radu Popovici spune:

      @Lavinia: Ai mare dreptate, din pacate. Ideea pastrarii bonului este buna. De obicei il arunc imediat ce ajung acasa, dar de acum incolo sper sa-mi aduc aminte sa-l pastrez. Si eu ma uit cu atentie pe data de expirare, dar asta nu ma scuteste de neplaceri. Cred ca decat sa fac un drum pana la magazin, ca sa-mi recuperez banii, mai curand as face o plangere online la OPC.

  16. Claudia spune:

    Am auzit si eu de procedura „injectarea carnii cu ghetata” mai ales cea tocata, cum sunt micii, stiu din sursa sigura de la un comerciant de carnuri.
    Personal, cumpar numai carne macra, netocata, nemarinata… dar nici asa carnea nu e sanatoasa, preferabil bio din curte de la tara 😀

  17. Sylvia spune:

    Radu ma bucur ca ma intelegi , mare dezamagire si a fost la final mi-am asumat vina ca trebuia sa verific starea lui mai din vreme. Am facut nite antreuri reci si champanie si am dres busuiocul ca nu era cina formala 🙂 dar mi-a picat foarte rau faza. Azi mi-am facut placerea si am luat fructe de mare proaspete si am facut o paella de vis ca imi facusei pofta :). Cred ca pentru multa vreme de acum inainte o sa merg numai pe pestele si fructele de mare proaspete desi pentru asta trebuie sa ajung sau la piatza sambata sau la Cora si Carrefour care aici sunt cam la 5-10 km de oras .

  18. mira spune:

    Radu daca in Romania va faceti prob de peste proaspat, aici ce sa mai spun??? Aici cand gasesc crap proaspat e sarbatoare!!! Pastrav e de Norvegia, gust groaznic, sardine neeviscerate si inghetate, dorada…ca sa cumpar peste proaspat, crap, parcurg 50 km pana la un supermarket rusesc.In rest doar fileuri inghetate, si se intampla exact ce ai patit si tu. 🙁

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.