Procedura este potrivită în special pentru carne, legume şi fructe. Alimentele sunt imersate în apă clocotită şi scoase după un timp scurt, ca să fie plonjate în apă rece ca gheaţa (adesea, chiar un amestec de apa rece şi gheaţă), sau clătite sub jet de apă rece, pentru ca procesul de gătire să fie stopat.
Fasole verde oparita

Prin opărire se pot decoji mai uşor o serie de legume şi fructe (roşii, ceapă, prune, piersici, migdale, fistic). Acest procedeu îmbunătăţeşte gustul anumitor ingrediente, ca broccoli, eliberând acizii amărui depozitaţi în aliment.
Tot prin opărire se pot trata carnea şi oasele, operaţiunea având rol de dezinfectant şi de a uşura spumarea, în cazul unei fierberi ulterioare.

Prin opărire se îmbunătăţeşte şi culoarea ingredientelor, mai ales culoarea verde, căci se eliberează gazele din celulele alimentelor, gaze ce ar fi alterat în timpul gătitului culoarea dată de clorofilă. Opărirea făcându-se foarte rapid, clorofila nu este expusă la temperaturi mari suficient timp ca să fie distrusă.
Temperatura slăbeşte şi structura internă a legumelor, făcându-le mai fragede decât în stare proaspătă.

Acest procedeu neutralizează bacteriile şi enzimele prezente în alimente, întârziind alterarea lor. Adesea, opărirea este o etapa pregătitoare pentru răcirea, sau refrigerarea ingredientelor.
În Asia, de exemplu, unde excrementele se folosesc adesea ca îngrăşământ, opărirea este o operaţie de bază în prepararea vegetalelor. Din timpuri străvechi, chinezii, de pilda, nu consumă nimic crud, ci doar după opărire, sau după un gătit mai îndelungat.