Oparirea pe întelesul tuturor

Procedura este potrivita în special pentru carne, legume si fructe. Alimentele sunt imersate în apa clocotita si scoase dupa un timp scurt, ca sa fie plonjate în apa rece ca gheata (adesea, chiar un amestec de apa rece si gheata), sau clatite sub jet de apa rece, pentru ca procesul de gatire sa fie stopat.


Prin oparire se pot decoji mai usor o serie de legume si fructe (rosii, ceapa, prune, piersici, migdale, fistic). Acest procedeu îmbunatateste gustul anumitor ingrediente, ca broccoli, eliberand acizii amarui depozitati în aliment.
Tot prin oparire se pot trata carnea si oasele, operatiunea avand rol de dezinfectant si de a usura spumarea, în cazul unei fierberi ulterioare.

Prin oparire se îmbunatateste si culoarea ingredientelor, mai ales culoarea verde, caci se elibereaza gazele din celulele alimentelor, gaze ce ar fi alterat în timpul gatitului culoarea data de clorofila. Oparirea facandu-se foarte rapid, clorofila nu este expusa la temperaturi mari suficient timp ca sa fie distrusa.
Temperatura slabeste si structura interna a legumelor, facandu-le mai fragede decat în stare proaspata.

Acest procedeu neutralizeaza bacteriile si enzimele prezente în alimente, întarziind alterarea lor. Adesea, oparirea este o etapa pregatitoare pentru racirea, sau refrigerarea ingredientelor.
În Asia, de exemplu, unde excrementele se folosesc adesea ca îngrasamant, oparirea este o operatie de baza în prepararea vegetalelor. Din timpuri stravechi, chinezii, de pilda, nu consuma nimic crud, ci doar dupa oparire, sau dupa un gatit mai îndelungat.