La masă cu strămoşii – Bizanţul (4)

Nu prea se ştie, de pildă, cum era mâncarea grecilor antici, decât văzută prin ochii grecilor înşişi. Nu s-au găsit scrieri, sau altfel de dovezi, provenite de la alte civilizaţii, care să descrie mâncarea vechilor greci. Din ceea ce au scris ei despre propria lor bucătărie, se poate deduce că era una frugală, bazată mult pe cereale, legume şi peşte, asezonată foarte simplu, doar cu sare, garos şi câteva ierburi aromate.
Nu se ştie nici cum era văzută mâncarea Imperiului Roman antic de alte popoare, fiindcă nu s-au găsit, nici în acest caz, scrieri provenite de la persani, egipteani, sciţi, traci sau indieni care să descrie ospeţele aristocraţiei romane.
În ce priveşte Imperiul Bizantin, lucrurile stau altfel.
(mai mult…)

Citeste tot

Ton la gratar cu sos de unt, capere si lamaie

Daca intr-o zi nu aveti chef sa investiti mult timp in gatit si daca va satisface o reteta simpla, rapida si gustoasa, fara garnituri si salate alaturi, reteta aceasta este foarte potrivita.
Tonul este gatit mediu (rozaliu in centrul), iar sosul de unt este onctuos, dar si acrisor-picant, potrivindu-se bine cu pestele.
Un pahar de vin sec rose, ar intregi aceasta reteta, potrivita ca pranz usor, sau cina lejera.

(mai mult…)

Citeste tot

Spaghete negre cu pui de sepii

In aceasta reteta am pus ultimele frunze proaspete de busuioc din ghivecele mele; bietele mele plante, cu frunzele lor ingalbenite, m-au facut sa simt ca se apropie iarna. Am mai spus-o, iarna in Bucuresti mi se pare oribila si ma gandesc la ea cu neplacere.

Modul meu de a uita de viitorul apropiat este sa gatesc cu ingrediente care imi aduc aminte de mare si de vacantele la Mediterana. Iata, asadar, o reteta contra-iarna, in care vedetele sunt puii de sepie, insotiti de paste negre, adicatelea colorate de fabricant cu serneala de… sepie. Totul este, deci, o afacere de familie intre sepii.
(mai mult…)

Citeste tot

La masă cu strămoşii – Bizanţul (2)

Presupun că toţi aveţi câte un oraş preferat, sau măcat visaţi la unul pe care îl socotiţi a fi cel mai aproape de perfecţiune. Iată cum descrie Geoffroi de Villehardouin, una dintre figurile marcante şi, poate, cel mai important istoric al celei de-a patra cruciade (1202 -1204), capitala Imperiului Bizantin:
Cei care nu mai văzuseră Constantinopolul erau împietriţi, incapabili să creadă că un asemenea oraş măreţ putea exista pe lume. Priveau cu ochi mari zidurile înalte, imensele turnuri fortificate, casele impozante, bisericile uriaşe, mai numeroase decât şi-ar fi putut închipui că pot exista; contemplau lungimea şi lăţimea oraşului, care era mult deasupra tuturor celorlalte ştiute de ei. Oricât de viteji ar fi fost, până la unul s-au cutremurat la vederea sa.
(mai mult…)

Citeste tot

Pui cu sos de vin si ciupercute

Ma repet, poate a cinci suta oara, dar nu am ce face: reteta de astazi este una simpla, rapida si foarte gustoasa. Are un aer mediteranean, este satioasa si, totusi, lejera, chiar si pe vreme calduroasa. Serviti preparatul la masa de pranz: este un fel principal delicios.

Daca doriti ceva si mai satios, ganditi-va la o garnitura adecvata: piure de cartofi, cartofi natur sau orez ar merge, cel mai bine, in opinia, mea, caci va ajuta sa „culegeti” sosul.
Nu uitati sa va rasfatati si cu un pahar de vin alb sau rose, sec sau demi-sec.
(mai mult…)

Citeste tot

La masă cu strămoşii – Bizanţul (1)

De fiecare dată când încep un articol din această serie, dedicată culturilor culinare ale marilor civilizaţii, mă simt ca un copil care încearcă, timid, clanţa uşii ce deschide o bibliotecă imensă. Nu sunt istoric, nu sunt filolog, nu sunt sociolog şi nici alte multe lucruri, aşa că încercarea de a descrie pe fugă o imensă civilizaţie, chiar dacă privind totul prin prisma laturii sale culinare, mă înspăimântă în aceeaşi măsură în care mă incită.
(mai mult…)

Citeste tot

Pui de sepie cu piper de Sichuan

Ma enerveaza teribil cand oamenii spun “baby morcovi” in loc de “morcovi tineri”, sau “baby sepii” in loc de “pui de sepii”. Slava Domnului, desi nu avem o limba la fel de complexa si de bogata ca altele, in aceste cazuri chiar gasim lesne cuvinte care sa denumeasca corect ingredientele.

Va ofer, deci, o reteta cu pui de sepie gatiti in stil chinezesc; este foarte simpla, iar rezultatul final este delicios.
(mai mult…)

Citeste tot

Prăjirea în strat-de-ulei şi în baie-de-ulei

Prăjirea, în oricare formă a ei, este considerată a fi o metodă de gătit cu transmitere uscată a căldurii, în care alimentele sunt gătite cu ajutorul grăsimii fierbinţi. Prăjirea este o metodă de gătit versatilă, potrivită pentru foarte multe categorii de alimente. Atunci când sunt gătite corect, alimentele prăjite prin aceste metode au un exterior crocant şi un interior suculent şi fraged. Prăjirea nu face doar ca alimentele să fie mai plăcute vizual, ci vine şi cu un important plus de gust.
(mai mult…)

Citeste tot

Pulpe de pui cu sos balsamic, masline si ardei grasi

Va marturisesc din start ca am o mare slabiciune pentru masline. De fapt, si pentru masline, caci, daca ma gandesc mai bine, am o gramada de astfel de slabiciuni.
Aveam in frigider niste masline „dezosate” (adica deja curatate de samburi) si m-a cuprins cheful sa gatesc cu ele ceva pe gustul meu: cu sos, bine aromat, delicios, satios; pe scurt, un preparat menit sa joace rolul de fel principal la proxima masa de pranz.

Fiind vorba de masline, gandul m-a dus, in mod logic, spre Mediterana. Am dat o raita prin camara si una mai mica prin frigider, am adunat ce se potrivea ideii mele, iar rezultatul final este cel de mai jos.
(mai mult…)

Citeste tot