M-am tot gandit ce post ar fi potrivit in prima zi de Pasti. Postarea unei retete, unui articol despre vreun restaurant, sau despre cine stie ce ingredient culinar, mi s-ar fi parut neimportanta in aceasta zi a celei mai mari sarbatori a ortodoxiei. Am ales in cele din urma un material despre Pasti, care atinge doar un piculet si domeniul culinar.

Sarbatoarea Pastelui este asociata cu primavara. Trezirea naturii simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si invierea lui Isus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc invierea, trezirea la viata.

De la Pesach-ul evreiesc la Pastele crestinesc
Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc, numit Pesach (Pessah sau Pascha, dupa alte surse). Pesach este cuvantul de origine al cuvantului Pasti. Pentru prima data, Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. In aceasta data, evreii au parasit Egiptul la indemnul si cu ajutorul lui Dumnezeu. Exodul (Iesirea) din Vechiul Testament ne ofera instructiunile date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastilor in timpul lui Moise. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intii nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor nu a murit nimeni pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sangele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.

In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantul facut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin Fiul Sau, Isus Hristos. Legamantul cel nou nu mai este un legamant facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui. In Noul Testament, mielul injunghiat a fost Mantuitorul Iisus, iar sangele care a curs pe cruce este sangele lui rascumparator. La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Isus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca data de Dumnezeu.
 
Simbolul oului de Paste
Oul este ambalajul perfect oferit de natura. El a fost, de-a lungul timpurilor, medicament, hrana, obiect magic si misterios, ofranda si simbol. In acest din urma caz, este reprezentarea sarbatorii Pastelui in intreaga lume si a fost colorat, pictat, ornat si infrumusetat. Inainte ca oul sa devina strans legat de Pastele crestin, a fost onorat in multe alte ritualuri ale sarbatorilor de primavara. Romanii, galii, chinezii, egiptenii si persanii l-au adorat ca pe un simbol al universului. Era inca de pe atunci pictat si adorat. In timpurile pagane, oul reprezenta renasterea pamantului. Iarna se termina, iar primavara natura renastea in mod miraculos. Pe atunci se credea ca oul are puteri speciale. Era ingropat la temelia caselor pentru a alunga raul. Tinerele gravide romane purtau un ou asupra lor pentru a putea prevedea sexul viitorului copil. Miresele franceze calcau un ou inainte de a pasi peste pragul noilor lor case.

Crestinismul a impus oul ca simbol nu al renasterii naturii, ci al renasterii omului. Oul a devenit un simbol important si a fost semanat peste mormantul din care a reinviat Hristos. Legendele poloneze vechi amesteca folclorul cu credintele crestine si au legat strans oul de sarbatorile Pastelui. Una dintre legende are legatura cu Fecioara Maria. Se spune ca, la crucea pe care a fost rastignit Hristos, Maria a daruit oua soldatilor romani. A plans si i-a implorat sa fie mai putin cruzi. Lacrimile sale au cazut peste oua si le-au colorat in rosu aprins. O alta legenda poloneza povesteste ca Maria Magdalena s-a dus la mormantul lui Isus pentru a-i unge trupul cu ulei. Avea cu ea un cos cu oua, menite a-i servi ca masa. Cand a ajuns la mormant, acestea se colorasera in mod miraculos in toate culorile curcubeului.
 
OUALE DE PASTI
Decorarea si colorarea oualor de Paste se facea in Anglia inca din Evul Mediu. Registrele regelui Eduard I, arata in anul 1290 ca s-au platit 18 pence pentru ca 450 de oua sa fie aurite si decorate ca daruri de Paste. Cele mai faimoase oua de Paste decorate au fost cele create de cunoscutul aurar Peter Carl Fabergé. In 1883, tarul Alexandru al III-lea i-a comandat lui Fabergé un dar special de Paste, pentru tarina Maria. Primul ou Fabergé reprezenta un ou in interiorul altui ou. Cel exterior era din platina si email alb, iar cel din interior, mai mic, era din aur. Oul mic continea o gaina de aur si o replica in miniatura a coroanei imperiale. Oul a incantat-o pe tarina, astfel ca tarul i-a comandat lui Fabergé un astfel de ou in fiecare an. Dupa 11 ani si 11 oua, tarul Alexandru a murit, insa Nicolae al II-lea, fiul sau, a continuat seria. Au fost astfel create 57 de oua.
 
Desi sacralitatea si misterul oualor a disparut astazi, valoarea lor simbolistica a ramas si continua milenarele traditii de adorare a acestei reprezentari ale innoirii naturii si omului, ale reinvierii.