Pe scurt despre leguminoase – partea 1: FASOLEA

Voi descrie doar cateva dintre leguminoase, si anume cele care se consuma sub forma de pastai proaspete, sau de boabe uscate. Ele formeaza o familie extrem de importanta, din care fac parte alimente esentiale ca fasole, naut, bob, linte si mazare.
Toate aceste boabe au continut mic de grasimi, dar mare de fibre, cea ce le face extrem de importante în dieta moderna. De asemenea, completeaza cu vitamine, minerale si proteine dieta vegetarienilor si veganilor.
Cum pe piata au început sa apara, în forma uscata sau conservata, tot mai multe varietati din aceste boabe, m-am gandit ca un ghid succint ne-ar putea fi folositor tuturor.

De ce sunt importante leguminoasele?
Aproape toate au un continut perfect echilibrat de carbohidrati cu amidon si proteine – aproape 50% din aportul lor de calorii provine din carbohidrati, care sunt aproape în totalitate din grupul celor cu amidon sau celor complecsi (nu din cel al zaharurilor) si 20-30% din proteine.
– Sunt o sursa importanta de proteine pentru cei care vor sa renunte la o parte din alimentele de provenienta animala: vegetarieni si vegani. Proteinele furnizate de majoritatea boabelor nu contin toti cei 8 amino-acizi esentiali – fasolea soia este singura exceptie – dar valoarea lor nutritiva poate fi usor marita consumandu-le alaturi de paste, orez sau alte cereale, sau împreuna cu mici cantitati de carne slaba, toate acestea continand amino-acizii lipsa.
– Cele mai multe dintre leguminoase, sunt excelente surse de fibre, atat solubile cat si insolubile. Fibrele solubile micsoreaza nivelul colesterolului din sange, cele insolubile sunt importante pentru sanatatea digestiei; ele ajuta la prevenirea cancerului de colon si a bolilor digestive.
– Au în general un continut mic de grasimi si, dintre acestea, doar o mica parte sunt saturate; restul sunt sub forma acizilor grasi esentiali, omega-3 si omega-6, benefici pentru sanatate.
– Multe dintre aceste boabe sunt surse bune de vitamine B, inclusiv folati, si de vitamina E. Sunt de asemenea surse bune de fier, zinc si magneziu, toate acestea fiind deficitare in dieta moderna, de tip fast-food, ca si în dietele vegetariana si vegana din care carnea – în mod normal principala sursa – este exclusa. Pentru a facilita absorbtia acestor minerale, încercati sa mancati boabele împreuna cu alte alimente bogate în vitamina C, cum ar fi legume proaspete, cartofi sau fructe. Multe tipuri de boabe contin si cantitati de calciu.

Citeste si articolul →   Pe scurt despre nam prik (2)

Fasolea
Exista în lume sute de varietati diferite de fasole uscata. Va prezint foarte succint doar o selectie a acelor tipuri pe care este mai probabil sa le întalniti pe piata noastra, sau în magazinele cu alimente exotice.

fasole Aduki
Fasole Aduki este o fasole cu boabe foarte mici, rotunjoare, de culoare bruna, cu un gust usor dulceag. Populara în Japonia si în Orientul Îndepartat, este folosita la prepararea unei mari varietati de feluri de mancare, atat dulce cat si condimentata. Fasolea Aduki este mai bogata în proteine decat multe alte boabe.

fasole neagra chinezeasca
Fasole neagra (chinezeasca) este o varietate de fasole soia, cu boabe negre, stralucitoare, de forma rotunda si dimensiuni mici. În mod normal este fermentata si sarata, ceea ce îi confera un gust bogat si plin de savoare. În bucataria chineza, fasolea neagra fermentata este adesea folosita la prepararea de diverse paste care dau gust si potenteaza celelalte ingrediente.

fasole pitica neagra
Fasole pitica neagra este similara ca forma (de rinichi) si dimensiuni cu fasolea pitica rosie, dar are coaja neagra si miezul alb; vireaza spre brun în timpul gatitului. Este populara în America de Sud si Centrala, si este folosita, printre altele, la prepararea mancarii nationale a Braziliei, feijoada.

fasole ochi-negri
Fasolea ochi-negri este populara în bucataria caraibiana, ca si în cea indiana sau în cele mediteraneene. Boabele ei sunt ovale, de culoare deschisa, marcate cu un „ochi” negru. Are o textura cremoasa cu un gust usor dulceag, si este minunata în supe sau caserole.

fasole fava
Fasolea lata, numita si fasole fava sau faba. Boabele sunt mari, aplatizate, de culoare bej, cu o aroma de pamant; este folosita mai ales în caserole.

fasole Borlotti
Fasolea Borlotti, cu boabe atractive, de dimensiuni medii, de culoare rozalie, brun pistruiate, provine din Italia. Avand o textura moale, este folosita la prepararea unui piure cremos; este, de asemenea, delicioasa în supe si salate.

fasole Cannellini
Fasolea Cannellini este o varietate cultivata pe scara larga în Italia. Boabele sale sunt de dimensiuni medii spre mari, de culoare alba si cu gust placut. Fasolea Cannellini este foarte buna în supe, salate si caserole, si se potriveste cu mancarurile de peste, mai ales cele preparate cu ton.

fasole untoasa
Fasolea untoasa este originara din America de Sud, are boabe mari si aplatizate, de culoare alba. Boabele au textura cremoasa si sunt foarte potrivite pentru prepararea de piure; sunt, de asemenea, foarte bune în supe. Fasolea Lima este înrudita îndeaproape cu fasolea alba mare, dar are boabele ceva mai mici.

Citeste si articolul →   Fond alb de pui

fasole ful medames
Ful medames (fasolea egipteana) are boabe rotunde, mici si medii, de culoare bruna, cu gust puternic; este o varietate a fasolei late. Este originara din Egipt unde, combinata cu oua, usturoi si condimente, serveste la prepararea mancarii nationale cu acelasi nume. Ful medames este folosita pe scara larga în estul Mediteranei.

fasole Flageolet
Fasolea Flageolet este populara în Franta si Italia; are boabe lunguiete, de dimensiune medie, de culoare verde deschis, iar gustul este distinct, dar delicat. Îsi pastreaza culoarea atractiva si dupa ce este gatita si este ideala pentru prepararea salatelor.

fasole Haricot
Fasolea Haricot este tipul de fasole popular în lumea occidentala si este, de asemenea, varietatea cea mai cultivata dintre toate tipurile de fasole. Boabele au dimensiuni medii si culoare crem foarte deschis. Este fasolea folosita în celebrele cassoulet frantuzesti. Acest tip de fasole contine mai multe fibre solubile decat oricare alte boabe.

fasole soia
Fasolea soia este mult mai tare decat celelalte tipuri de fasole si are nevoie de timpi foarte lungi de înmuiere si gatit. Este si destul de insipida, astfel încat trebuie sa fie gatita alaturi de ingrediente cu gust si aroma puternice, cum ar fi ceapa, rosii, condimente sau verdeturi aromate. Este una dintre cele mai raspandite culturi si este convertita în multe alte tipuri de alimente.
Fasolea soia este singura care contine toti cei 8 aminoacizi. Mai este unica si în alte feluri. De exemplu, fierul adus de ea este absorbit de organism mai repede decat fierul adus de alte boabe. Fasolea soia este si o sursa buna de calciu – ceea ce o face importanta pentru vegani care nu mananca lactate. Mai contine si acizi grasi omega-3 si omega-6 mai multi si, de asemenea, ofera mai multe fibre solubile decat multe alte boabe.

fasole pitica rosie
Fasolea pitica rosie are miezul alb; îsi pastreaza culoarea cat timp este gatita si absoarbe usor alte gusturi si arome. Robusta ca gust si textura, aceasta fasole este potrivita pentru mancarurile condimentate si iuti, cum ar fi chili con carne.

Din aceeasi serie de articole:
Pe scurt despre leguminoase – partea 2: PRODUSE DERIVATE DIN FASOLE


12 comentarii pe “Pe scurt despre leguminoase – partea 1: FASOLEA

    • Radu Popovici spune:

      @ramona: Se gaseste sporadic, din pacate. Incercati in supermarketurile mari, sau in magazinele alimentare cu specialitati.

  1. cristi-j spune:

    cind merg la tara ma bucur de cele 6-7 feluri de fasole din gradina . de mult tot zic ca o sa cumpar niste borcane in care sa pun cit mai multe si mai diverse tipuri de boabe , mi se par foarte decorative pentru bucatarie . si imi place fasolea dar adevarul e ca nu ma „joc” cu diversele tipuri si retete pe cit ar trebui .
    foarte multumit ca s-a discutat despre limba romana si termenii culinari . si mie mi se pare ca nu avem o limba prea bogata dar nici macar termenii pe care-i avem nu-i folosim sau nu intotdeauna corect . multe greseli , multe confuzii . eu as spune pur si simplu legume , nici macar leguminoase si as da sanse mai multe pentru zarzavaturi si vegetale , sa fie si ele auzite .

  2. Ada spune:

    Nu stiam ca mama-soacra are fasole Borlotti in gradina 🙂 si o are din vremuri imemoriale, cred ca or fi adus-o emigrantii italieni, ca asa era pe-atuncea, isi cautau altii norocul la noi acasa si nu invers.

    PS Le spune boambe pestrite si, confirm, sunt ff gustoase.

  3. Marius Delaepicentru spune:

    Lipsa termenilor se rezolva prin locutiuni. Cum ar fi feluri de fasole. Radu, boabe e OK, si nu trebuie sa te simti bruiat de gîngurelile mele. 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Marius: Doar nu pot sa spun despre linte, naut si mazare ca sunt „feluri de fasole”. Asta e, sunt leguminoase, si gata 🙂

  4. Marius Delaepicentru spune:

    Asa e, Radu. Leguminoase induce confuzie, dar numai în cei mai prost echipati lexical. Ca sa vulgarizam trebuie sa cautam tot în turca un termen general.
    Altfel, nici boabe nu e chiar impropriu. Notiunea de boabe are cam aceleasi conotatii: si în romana, si în engleza, (coffee beans) si în japoneza (koohii-mame). Desi, mame e folosit si în sensul de leguminoase, si chiar de tumburus/ oliva/ stut (rotunjit). Însa pentru boabe de cereale exista tsubu (graunta). Pîna una, alta, nu prea avem de ales. Tot leguminoase e termenul ce descrie mai bine categoria.

    • Radu Popovici spune:

      @Marius: Nu gasim noi un termen convenabil in romana, daramite in turca… imi cam placea „boabe” se potrivea, caci exista boabe de fasole, de mazare, de linte, de naut, de… bob etc. Avem, ce-i drept, si boabe de strugure, de cafea, de porumb, de orez etc. Hmm… Nu este prima oara cand simt ca avem o limba saraca, mai ales in domeniul gastronomic. Imi pare rau ca nu se aduna cateva capete luminate ca sa sistematizeze termenii culinari.

  5. Marius Delaepicentru spune:

    Au deja un nume consacrat: leguminoase*). Fructele imature, se numesc pastai (cele cu pastai comestibile). E drept, exista si o exceptie: roscovul, ale carui pastai mature se consuma uscate. Iar boabele, deloc.

    ——————————
    *) Genul include o categorie mai larga, inclusiv plante arborescente precum salcîmul si roscovul.

    • Radu Popovici spune:

      @Marius Delaepicentru: Mai intra aici si tamarin(d)ul.. delicios de dulce-acrisor.
      Am gasit si eu denumirea aceasta, dar, cum spui si tu, este prea generala si inducatoare de confuzie. Speram sa mai fie vreuna. Pariez ca cea mai mare parte a oamenilor, cand aud de leguminoase, se gandesc si la rosii, castraveti, patrunjel, cartofi etc, adica la vegetale in general.
      Desigur, nici „boabe” nu este ceea ce trebuie, iar ignoranta unora nu ar trebui sa ne faca pe noi sa nu respectam DEX-ul. Daca nu exista ceva mai bun, voi schimba „boabe” cu „leguminoase”, desi nu ma multumeste de loc. Ce pacat ca nu putem spune si noi cum spun englezii „beans”, adica ceva ca „fasui”… N-am putea inventa si noi un termen? In fine, chiar si asa, ne-ar lua 20 de ani sa-l facem popularizam si alti 20 ca sa fie acceptat.
      In fine, atunci leguminoase sa fie!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.