Pe scurt despre semintele de lotus

Semintele de lotus sunt un ingredient care joaca un rol important în unele bucatarii, cum este cea din Columbia (în zonele din jurul oraselor Barranquilia si Cartagena), dar mai ales cele din sud-estul Asiei si în special în cea chineza si în cea japoneza; în China sunt folosite nu doar la gatit, ci si în medicina traditionala. Lotusul apartine plantelor din genul Nelumbo, specia Nelumbo nucifera, numite “lotus indian”. Este o planta de apa curgatoare, care creste în climat semitropical. Asa cum o arata si numele, provine din India, de acolo raspandindu-se acum 2.000 de ani pe suprafete enorm de mari, din China pana în Egipt.

Lotusul a fost si înca este pretuit ca simbol religios de numeroase culturi, dar a fost întotdeauna si o sursa folositoare de nutrienti, caci cele mai multe dintre partile sale sunt comestibile.

Generalitati
Lotusul este cultivat extensiv în Chia si Asia de Sud-Est, în principal pentru hrana, dar si ca ingredient pentru medicina traditionala. Se folosesc toate partile plantei, dar cele raspunzatoare pentru popularitatea si raspandirea ei sunt rizomul (numit adesea si radacina) si semintele. Planta este recoltata la sfarsitul verii, atunci cand semintele sunt deja mature.
Frunzele sunt rotunde si plutesc la suprafata apei, conectate la rizomii care se afla în malul apelor prin intermediul unor tulpini lungi si subtiri.

Rizomul este un tip de radacina care este capabil sa dea nastere unor muguri proaspeti, reproducand astfel planta pe suprafete întinse. Acesti rizomi se folosesc mult în Japonia si China, ca leguma. Se comercializeaza întregi sau taiati bucati, proaspeti, congelati, confiati sau conservati. De obicei radacinile de lotus se prajesc, sau se gatesc în aburi.

Florile de lotus uscate sunt folosite si ele ca decor pentru anumite preparate.
Germenii amarui sunt uscati si se folosesc la obtinerea unor infuzii, despre care se crede ca revigoreaza organismul.
Semintele de lotus (numite în China “lianzi”) se comercializeaza în forma lor nedecorticata si uscata. Semintele proaspete sunt relativ rare pe piata, exceptie facand zonele în care se produc si unde sunt disponibile si sub aceasta forma. Proaspete, semintele de lotus se vand pe strada si în unele piete, ca gustare pentru localnici. Uneori se vand cu tot cu capatana care le contine, iar cumparatorii trebuie sa extraga ei însisi germenii, daca doresc sa elimine orice potential gust amarui si neplacut.

Cea mai mare parte a recoltei mondiale de seminte de lotus provine din sudul Chinei; de acolo se recolteaza în fiecare an cateva mii de tone de seminte uscate.
Tipuri de seminte de lotus
Pe piata sunt disponibile doua tipuri de seminte de lotus uscate: cu coaja bruna si cu coaja alba. Primele sunt recoltate atunci cand lotusul este copt, sau aproape copt, iar ultima atunci cand lotusul este verde, dar cu semintele aproape complet dezvoltate.
Semintele albe sunt decorticate si curatate de membrane. Germenul amarui al semintei este în principiu îndepartat si el (se foloseste pentru aceasta operatiune un ac cu gaura), desi unele seminte mai scapa cu germeni, din cauza erorii umane.
Semintele brune au aceasta culoare din cauza faptului ca semintele coapte adera la membranele lor. Aceste seminte sunt, de obicei, sparte în jumatate pentru a li se îndeparta germenii, caci sunt îndeajuns de tari ca îndepartarea cu acul sa fie dificila.
Semintele de lotus uscate si ceva mai vechi sufera o oxidare si capata o culoare galbena-bruna. Totusi, lipsa oxidarii nu este, în mod necesar, un indicator al prospetimii, caci vanzatorii incorecti îsi albesc adesea semintele cu apa oxigenata, hidroxid de sodiu sau cu alte chimicale toxice.
Moduri de comercializare
Semintele de lotus uscate se vand ambalate, sau în vrac, în multe piete asiatice. Trebuie sa fie înmuiate în apa înainte de a fi utilizate, caci sunt tari si foarte dure. Pot fi adaugate, însa, direct în sosuri si supe în care fierb timp de cateva minute. Devin astfel destul de fragede, dar pastreaza înca o consistenta relativ ferma, care da o textura placuta sosurilor si supelor.

Semintele proaspete se vand în capatanile plantelor si se mananca rupand semintele individual, din capul de forma conica. Carapacea moale si cauciucoasa care înveleste fiecare samanta, trebuie înlaturata înainte de ca samanta sa fie mancata.

Semintele de lotus confiate, preparate uscand semintele de lotus gatite în sirop, sunt o gustare foarte iubita de chinezi, servita în special cu ocazia noului an chinezesc.
Utilizari culinare
Utilizarile culinare ale semintelor de lotus nu sunt numeroase. Am putut determina 3 moduri în care sunt folosite preponderent. De pilda, pentru a fi consumate direct, semintele de lotus sunt prajite simplu, fara ulei sau într-un sirop gros si dulce.
Cel mai comun mod în care se folosesc semintele de lotus este însa sub forma de pasta, utilizata mai ales în produsele chinezesti de patiserie si în deserturile japoneze.
Procesul de preparare al acestei paste este asemanator celui prin care se prepara pasta de fasole. Mai întai semintele uscate sunt fierte molcom în apa, pana se înmoaie, si apoi sunt pisate sub forma unei paste fine. Pasta este apoi diluata cu apa, ca sa se obtina un fel de terci mai subtire, care este trecut printr-o sita foarte fina, apoi captat într-un tifon, în care este stors pana se elimina tot lichidul.
Pasta de seminte de lotus folosita de majoritatea chinezilor are nevoie de preparare, si anume de prajire la foc iute, împreuna cu zahar si ulei vegetal. Pasta obtinuta în urma gatitului este de culoarea ambrei, cu un luciu matasos, cu gust complex, dulce, si cu aroma de caramel.
Pasta de seminte de lotus este folosita în China ca umplutura pentru baozi (coltunasi dulci), pentru “yue bing”, asa-numitele “mooncakes” – un fel de mici tarte, preparate si servite în timpul sarbatorilor – si pentru gogoselele cu seminte de lotus, o varianta de “dim sum”.
Japonezii folosesc pasta de seminte de lotus asa cum este, fara a o mai gati, tot ca umplutura pentru diferite deserturi. Pastele japoneze au o culoare mai laptoasa (dat fiind ca nu sunt prajite si caramelizate) si un gust dulce usor si proaspat, fara aroma.
Dat fiind ca semintele de lotus sunt destul de scumpe, pasta preparata din ele poate contine, pentru scaderea pretului, si pasta de fasole pitica. Exista mai multe variante de pasta, de culori diferite, unele mai închise la culoare, altele mai deschise. Cele de culoare mai închisa au, de obicei, un gust mai caramelizat si mai “greu”.
Un alt mod de a folosi semintele de lotus este acela de a fi fierte în supe, cel mai adesea în cele care contin fasole sau carne de pui. Asocierea cea mai frecventa este una traditionala, si anume cea cu fasole rosie, sau adzuki, (numita “hong dou”), într-o supa care se serveste în special cu ocazia nuntilor. Fasolea reprezinta pentru chinezi puterea, în timp ce semintele de lotus (lianzi) simbolizeaza fertilitatea noilor casatoriti; se spune ca noile cupluri care mananca aceasta supa vor fi binecuvantate cu cate un copil în fiecare an.
Cand sunt gatite în supe limpezi semintele de lotus sunt foarte hranitoare, iar chinezii cred ca întaresc inima si mentin sanatatea. Acest lucru explica modul extensiv în care sunt folosite în anumite culturi culinare regionale din China. Supele cu seminte de lotus se gatesc din pui, rate, gaste, peste si fructe de mare.
Valoare nutritionala
S-au facut analize pentru a determina valoarea nutritionala a semintelor de lotus. La 100 g acestea contin 350 kcal, 65 g carbohidrati, 17 g proteine si circa 2 g grasimi. Restul este apa, cam 13% si minerale (în special sodiu, potasiu, calciu si fosfor). Continutul de fibre este mic, ca si cel de vitamine.
Utilizari medicale
Semintele de lotus sunt considerate a fi sanatoase pentru splina, rinichi si inima. Se pare ca deschid apetitul si ca sunt un tratament eficient împotriva diareei (datorita astringentei lor), au proprietati sedative, fiind, de aceea, bune pentru a trata palpitatiile si insomnia.
Medicina traditionala chineza sustine ca semintele de lotus fac bine inimii, splinei si rinichilor, si, legat de proprietatile lor sedative, ca alunga insomnia si calmeaza nervii. Ultimele studii par a arata ca semintele de lotus contin un numar mare de antioxidanti care întarzie îmbatranirea si uzarea organismului.
Semintele de lotus contin L-izoaspartul metiltransferaza, o enzima importanta care are rolul de a repara proteinele îmbatranite. Urme ale ei au fost gasite în mormintele vechi si se crede ca are asupra semintelor un rol de conservare, ceea ce contribuie la longevitatea lor extraordinara. Dat fiind proprietatile de anti-îmbatrînire ale semintelor de lotus, în ultimii ani au început sa fie folosite si în cosmetica moderna, în produsele care contracareaza îmbatranirea pielii, a unghiilor si parului.
Germenele amarui are efect sedativ si anti spasmodic si reduce tensiunea arteriala.
Frunzele si radacinile de lotus fac bine circulatiei sangvine si ajuta la eliminarea grasimilor.
Floarea de lotus, în special staminele, contine flavonoizi, compusi care ajuta la mentinerea sanatatii inimii, ficatului, plamanilor si stomacului. Ajuta si la marirea rezistentei peretilor tuburilor capilare.
Toate partile plantei au efect antihemoragic.
Bibliografie:
en.wikipedia.org
www.itmonline.org
www.dickcontino.com
Sursa foto:
www.dreamstime.com


13 comentarii pe “Pe scurt despre semintele de lotus

  1. memphis spune:

    Interesant articol chiar daca informatiile din el nu au mare aplicabilitate practica. Am folosit si eu radacina de lotus, tot din borcan. Crocanta si decorativa dar fara vreun gust sau aroma demne de a fi mentionate.
    Nu am vazut inca seminte. Am in plan un drum la Shanghai si sper ca acolo sa ma lamuresc mai bine despre acest ingredient.

  2. cristi-j spune:

    la prima vedere am zis ca nu stiu nimic despre asta dar citind articolul si ajungand la utilizari culinare mi-am dat seama ca la documentarea pentru cele mai populare feluri de mancare din singapore am dat peste supa cu seminte de lotus. am cautat ce am eu si e exact acelasi lucru si cantitativ si calitativ adica nu mare lucru, mi-am adus aminte ca mi-a fost greu sa gasesc si atat.
    si citisem inainte si despre utilizarea pastei pentru mooncakes si pentru pau (baozi – care sunt dupa parerea mea galuste nu coltunasi, acestia ar fi jiaozi. si baozi sunt parte din dim sum dar nu numai). aceasta pasta e doar una dintre multele umpluturi folosite (ca sa nu fie neclar … hehehe)
    nu cred ca am mancat niciodata ceva cu seminte de lotus dar apropo de mooncakes : sunt luate foarte in serios si e important tot ce tine de ele, aspectul, ambalajul, oferirea, unele sunt foarte luxoase si foarte scumpe. mai putin gustul … hehehe … cel putin din punctul meu de vedere, chiar daca nu am gustat decat de vreo 2 ori si e insuficient pentru o parere, nici nu am fost curios sa mai incerc. as zice mai curand mult zgomot pentru nimic … hahaha
    multumesc pentru readucerea aminte desi va ramane tot la nivel de cultura generala.

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Cum am mai spus, eu am gatit cu radacini de lotus, din conserva. In rest… Dulciurile asiatice sunt, in majoritate, de nemancat, parerea mea. Adica, nu merita, iar in privinta asta sunt cu mult in urma occidentalilor.

      In final, ce sa zic, buna si cultura generala la ceva. 🙂

  3. Freya spune:

    Un articol interesant, habar n-aveam de semintele astea, auzisem dar numai tangential. Maciulia aia uscata seamana cumva cu cea de la mac.

    • Radu Popovici spune:

      @Freya: Am vazut pe la noi radacini de lotus, conservate. Arata foarte decorativ. Am si facut cu ele vreo doua salate si sunt pe blog. De seminte nu am avut nici eu parte, dar mi s-a parut interesant sa scriu despre ele. Cultura generala. 🙂

  4. Mirela Stanescu spune:

    Foarte interesant articolul. Nu stiam nimic despre utilizarile semintelor de lotus; eu admiram doar florile din punct de vedere estetic. Fotografiile sunt si ele frumoase. Multumesc pentru documentarea facuta si pentru faptul ca ne impartasesti si noua din minunatiile descoperite.

  5. Eli spune:

    interensat reportaj cu seminte de lotus nu am auzit de el
    avem multe de invatat si sa decoperim lucruri noi si de la dv avem ce invata veniti cu lucruri noi si le explicati asa de bine sa se inteleaga bine
    multumesc
    o zi buna sa aveti

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.