Tahini („tehina” in araba, „thina” in ebraica, „tahin” in turca, franceza, olandeza si daneza) este o pasta preparata din seminte de susan macinate. Este un ingredient extrem de important in prepararea hummus-ului si a altor mancaruri din Orientul Mijlociu.
Varietati
Tahini exista in doua varietati: preparat din seminte decorticate (light) si nedecorticate (dark). Ambele tipuri au continut mare de vitamine si proteine. Varianta nedecorticata este mai amara la gust, dar are un continut mai bogat de vitamine, calciu si proteine, datorita faptului ca semintele de susan sunt procesate intregi, cu coaja cu tot.
Etimologie
Termenul „tahini”, sau, mai precis, „tahinia”, este un cuvant arab provenit din radacina „tahn” care inseamna „macinat”. Cuvantul arab pentru faina, „taheen”, deriva din aceeasi radacina.
Utilizari
Tahini are un gust de nuca, foarte placut. Cel mai adesea este folosita ca spread (se intinde pe paine) si inlocuieste untul, margarina sau untul de arahide. In majoritatea restaurantelor arabe, este servita ca garnitura, sau antreu. Adesea, este amestecata cu suc de lamaie, sare si usturoi, apoi subtiata cu apa, ca sa se obtina un sos. Sosul de tahini este un condiment popular in bucataria din Orientul Mijlociu si insoteste mancarurile preparate din carne si legume.
Este un ingredient pentru supa, cum ar fi in celebra reteta greceasca tahinosoupa.
Halvaua preparata in zona mediteraneeana datoreaza , de asemenea, mult pastei tahini.
Pasta de tahini a patrune in ultimii ani puternic in bucatariile europene, dar si in cea japoneza. Termenul japonez pentru tahini este „neri-goma”.
Poate cea mai importanta, in orice caz, cea mai cunoscuta la noi, utilizare a pastei de tahini este prepararea de hummus, o pasta din boabe de naut fierte, pasta de tahini, suc de lamaie, ulei de masline, sare, piper.
Preparare
Semintele de susan sunt inmuiate in apa timp de o zi, apoi zdrobite, ca sa se separe coaja de boabe. Semintele sfaramate sunt lasate in apa sarata; cojite se depun la fundul bazinului, iar boabele curate plutesc si sunt culese de la suprafata. Sunt uscate, apoi prajite si, in final, macinate pentru a obtine pasta uleioasa.
Continut
Tahini este o importanta sursa de calciu, proteine si vitamina B, de acizi grasi esentiali, foarte importanti in mentinerea sanatatii pielii, vitamina E care reduce imbatranirea celulelor si metionina care are un rol important in detoxificarea ficatului si ajuta la absorbtia amino acizilor.
Datorita faptului ca unul dintre ingredientele sale este uleiul de susan, tahini are un continut bogat de calorii, de aceea trebuie consumat cu moderatie.
Buna ziua. Cu ce sa zdrobim( pisam)semintele de susan? Dati exemple de aparate cu care sa incerc,va rog frumos. Multumesc.
@corina: Buna seara. Le zdrobim intr-o piua, cu un pisalog. Sau cumparam pasta de susan, gata facuta, din magazin.
Salutare, din nou! Multumesc pentru pretioasele sfaturi. Urmatoarea tura de tahini se va prepara conform indicatiilor de mai sus. Cu aprecieri, Caesar.
Salutare. Am si eu o intrebare in legatura cu pasta de tahini. Pana acum ceva timp mi-o cumparam ori din Grecia, ori din magazinele orientale ale Bucurestiului. M-am decis in sfarsit sa o fac in casa si am optat pentru varianta dark. Totul a fost ok pana la partea de zdrobire a semintelor la blender, unde acestea s-au incapatanat cu desavarsire si au stopat operatiunea. Am ambalat “experimentul” la borcan, l-am pus la rece si am zis sa apelez la un specialist. Am consultat diverse surse pe net si se pare ca toti s-au descurcat cu blenderul de mana sau cu cel clasic. Eu nu am reusit sa o fac fina (desi m-am luptat cu susanul cu 3 blendere la rand), ramane usor “grunjoasa”, se simte coaja semintelor. Ce e de facut in continuare? Caesar.
@caesar: Pentru tahini, semintele de susan sunt mai intai inmuiate in apa cam 24 de ore si apoi pisate (nu foarte fin, ceva mai grosier) ca sa se separe cojile de boabele propriu-zise. Semintele pisate sunt apoi puse in apa sarata, unde cojile se depun, iar semintele se ridica la suprafata, de unde se pot separa. Sunt scurse bine, apoi prajite si pisate fin. Pentru pisare as recomanda o piua, sau o rasnita de mirodenii. Blenderul nu poate pisa fin, sau cel putin inca nu am dat eu de unul care sa faca asta.
De ce ai ales varianta dark? Las deoparte preferinta mea, dar peste tot unde am citit despre tahini, varianta light este mai apreciata pentru gust, aroma si chiar textura.