Mănânc destul de iute… chiar într-atât de iute încât am făcut oarecare senzaţie în Thailanda, iar cei de acolo nu prea sunt duşi la biserică în privinţa asta. Cel mai iute preparat mâncat de mine vreodată a fost phall. Nu este un preparat asiatic, aşa cum am fi tentaţi să credem. Originea sa este, de fapt, britanică, iar eu l-am gustat prima dată nu altundeva decât în România.

Phall (scris uneori şi „fall”, „phaal”, „phal”, „paal” sau „fhall”) este un curry anglo-indian, care a apărut în restaurantele indiene din Marea Britanie.
Phall este cel mai iute dintre toate curry-urile cunoscute, mai iute chiar decât vindaloo. Foloseşte o mare cantitate de ardei iuţi, de obicei aleşi dintre cei mai iuţi, ca „scoth bonnet” sau „habanero”. Un curry phall are un sos gros, pe bază de roşii, care este aromatizat cu usturoi, ghimbir, garam masala, chimion, coriandru. Nu este unul dintre cele mai arătoase curry-uri, nu se remarcă nici prin culoare şi nici prin formă, ci prin gust. Aş zice că şi prin aromă, căci sunt destul de antrenat ca să simt aroma şi în cazul unui preparat infernal de iute. Se spune că doar mai puţin de 10% dintre cei care încearcă acest curry îl şi pot mânca.

Puteţi vedea în filmuleţul de mai sus că bucătarul găteşte cu masca de gaze pe figură. Probabil că este şi o chestie de show, dar găteşte într-adevăr cu nişte ardei foarte iuţi. Vaporii emanaţi, ca şi atingerea ardeilor, pot fi destul de neplăcute.
La fel, multe cărţi te sfătuiesc să porţi mănuşi de cauciuc atunci când toci şi cureţi ardei iuţi. Şi în retetele respective este vorba de 1-2 ardei iuţi, nu de kilograme întregi. Nu am lucrat des cu ardei foarte iuţi, ca scotch bonnet sau habanero, dar amintirile înca îmi sunt vii. Atât aroma lor, cât şi atingerea sunt cu mult mai „răutăcioase” decât ale unor ardei de iuţeală mică, aşa cum sunt cei care cresc în mod obişnuit pe la noi.
Ca o comparaţie, pot să vă spun că am tocat de mai multe ori câte 10-15 kg de ardei iuţi, fără mănuşi sau mască, şi nu am păţit nimic. Nu m-au usturat degetele şi cu atât mai puţin ochii. Bineînţeles, am avut grijă să nu-mi ating ochii şi buzele fără să mă splă bine pe mâini. Măsurile de protecţie amintite mai sus sunt însă folositoare pentru cei sensibili, aşa că fiţi precauţi: poate aveţi această sensibilitate.

Etimologia preparatului este una anecdotică. Se spune că „phall” este o prescurtare de la „phallus”, lucru care vrea să implice că doar cei foarte „bărbaţi” pot suporta neobişnuita iuţeală a acestui curry.
Phall-ul a fost conceput ca un preparat tipic pentru cei beţi mangă. Pe la 1980 era semn de mare bărbăţie să te îmbeţi într-atât încât abia să te poţi ţine pe picioare, să te târăşti într-un restaurant indian, să înjuri chelnerul, să mănânci vitejeşte un phall, care să te facă să transpiri şi să lăcrimezi zdravăn, şi să-ţi verşi în final maţele în taxiul care te duce acasă.

Phall-ul se bucură de o mare notorietate nu doar în Marea Britanie. De exemplu, restaurantul „Brick Lane Curry House” din New York are pe propriul site o secţiune numită „P’Hall of Fame” unde sunt listaţi toţi cei care au putut mânca preparatul, aceştia primind, ca semn al bravadei lor, o dipomă şi o bere gratuită.
În meniul restaurantului se stipulează:
Un curry îngrozitor de iute, mai mult durere şi sudoare decât savoare. De la clienţii care îndrăznesc să-l abordeze, cerem o notă prin care să fim exoneraţi de orice daune emoţionale sau fizice cauzate de consumarea curry-ului. Dacă reuşiţi să terminaţi curry-ul, aveţi de la noi o sticlă de bere.

Ca o completare, vă rog să verificaţi şi aceste două link-uri. Primul este site-ul restaurantului despre care am vorbit mai sus. Cel de-al doilea prezintă modul în care un temerar trece proba mâncării unui phall.
http://www.bricklanecurryhouse.com/

În încheiere, ca să elimin o eventuală confuzie, trebuie să specific că în lume, de fapt tot în India, în Bangalore, există un preparat numit tot „phall”, de data aceasta unul tradiţional indian, la care britanicii nu au niciun amestec. Acesta constă în fâşii de carne, de obicei de ovine, marinate într-un amestec de mirodenii foarte picant. Preparatul are gust iute, puternic, dar nu are sos, ci este un fel de „finger food”, de tipul, de pildă, puiului Tandoori.