Pilaf cu 7 arome romanesti
Acest pilaf este asezonat intr-un mod mai special, cu un amestec de condimente (de tip pasta) creat de mine cu ceva timp in urma. Pasta “7 arome romanesti” si laptele de cocos dau un gust cu totul special acestui preparat traditional.
- Bucatarie: Retetele lui Radu
- Dificultate: usor
- Cantitate: 4 portii
- Timp de preparare: 15 minute
- Timp de gatit: 25 minute
Ingrediente:
- 4 catei de usturoi, tocati
- 1 ardei iute rosu, curatat de seminte si vinisoare si tocat
- 1 lingurita de pasta de mustar
- 1/2 lingurita de miere
- 1/2 lingurita de sare
- 2 linguri de mieji de seminte de floarea-soarelui, prajiti si sarati
- 1 lingura de marar proaspat, tocat
- 1 piept de pui dezosat, fara piele, taiat fasiute
- 2 linguri de ulei de floarea-soarelui
- sare
- piper negru, proaspat macinat
- 1 ceapa, tocata
- 1 cana cu orez cu bob lung
- 200 ml lapte de cocos gros
- patrunjel proaspat, tocat
Instructiuni:
Se pun intr-un blender semintele de floarea-soarelui, sarea, usturoiul, ardeiul iute si mararul. Se proceseaza pana ce se omogenizeaza. Se adauga mustar si miere si se continua pana se obtine o pasta.
Se combina carnea cu jumatate din pasta de condimente. Se lasa la marinat 15-20 de minute.
Se incinge uleiul intr-o tigaie mare si se prajeste carnea la foc mediu-iute, pana ce se rumeneste uniform. Se scoate si se asaza pe o farfurie calda.
Se adauga in tigaie ceapa, se sareaza si se caleste la foc mic pana ce se face translucida. Se adauga restul de pasta de condimente si orezul, se amesteca bine si se ridica temperatura. Se soteaza 1 minut, pana ce orezul incepe sa se faca translucid.
Se adauga laptele de cocos si carnea, se completeaza cu apa, daca este nevoie, se amesteca, se da in clocot, se micsoreaza flacara si se mijoteaza 10-12 minute, sau pana cand lichidul este absorbit. Se lasa la odihna 5-6 minute, apoi se adauga patrunjel si se amesteca. Se serveste fierbinte.
Interesanta reteta si combinatia. Desi nu sunt fan pilaf sm sa o incerc; ma cam roade curiozitatea – mai ales datorita laptelui de cocos. 😀
@Claudia: Vezi ce conteaza cate un “carlig” din asta? 🙂
Indrazneata chestie sa combini pasta ta de 7 arome cu lapte de cocos si sa faci un pilaf. una peste alta insa asa progreseaza si se imbogateste o bucatarie nationala adica prin experimente. imi place ca esti optimist in ce priveste adoptarea unor ingrediente de catre romani. Lucrul asta s-a mai intamplat si inainte asa ca orice este posibil.
@Yoyo: Sunt optimist, dar nu voi cadea in depresie daca romanii nostri nu adopta niste ingrediente. Pierderea lor, pana la urma. Eu le-am adoptat si mi-am facut datoria de a incita curiozitatea celorlalti. Mai mult de atat… 🙂
piperul e prezent in toata lumea deci nu se pune , nucsoara nu e prezenta in sute de preparate iar pentru citrice exista motive in plus fata de cele strict culinare (nu stiu , medicale , geografice …) si toate au avut nevoie de mult timp .
crec ca la partea de adaptari , incercari , curiozitate stau relativ bine , adica mai bine decat multi . as putea sa fiu mai optimist dar daca nu costa nimic nici nu se castiga nimic (adica orice castig are un cost … hahaha) plus ca ar fi plictisitor sa fim toti la fel , toti optimisti … hahaha
@cristi-j: Bine. Atunci vom fi diferiti: eu optimist, tu not so much. 🙂
deci vrei sa spui ca nu vom mai vorbi peste 50 de ani ca sa vedem ce s-a intamplat ? hahaha … lucrurile nu se misca chiar atat de repede iar uneori se misca intr-o directie gresita . n-ai mai iesit demult din bucuresti ? hehehe
exista probabil unele ingrediente exotice care s-ar putea alatura listei date de tine intr-un timp relativ mai scurt dar asta pentru ca exista motive in plus celor culinare iar pentru laptele de cocos acestea nu prea exista si nici nu cred ca vor exista prea curand . eu nu ma refeream in general , spuneam strict ca laptele de cocos nu va fi niciodata “romanesc”
@cristi-j: Peste 50 de ani eu voi avea 105, si nu cred ca apuc varsta asta. 🙂 Asa este, de fiecare data cand ies din Bucuresti, am diverse socuri… culinare. Aici ai dreptate. Totusi, eu sunt optimist. Si piperul si nucsoara si citricele se folosesc mai rar in afara oraselor mari (nu mai vorbesc de laptele de cocos) dar uite ca sunt prezente in sute de preparate socotite romanesti. Cunosc multe persoane care folosesc regulat la gatit laptele de cocos. Cum ziceam, eu sunt optimist. Bucataria noastra nu poate progresa fara adaptari si fara bucatari optimisti si inventivi. Ai putea sa fii si tu la fel de optimist… ce te costa? 😀
hehehe … o reteta cu lapte de cocos nu va fi niciodata “romaneasca” … iar prezumtia/explicatia ta nu sta in picioare . dar oricum nu conteaza , important e sa fie buna … hahaha
@cristi-j: Asa s-a spus probabil si despre prima reteta cu migdale, sofran, scortisoara, piper, cuisoare, portocale, cafea, cacao, lamai, dafin, orez etc… pana au fost asimilate. Unele dintre ele nu se cultiva nici acum in Romania. Sigur ca pe moment ai dreptate in privinta laptelui de cocos, cine stie insa cum va fi peste 25-50 de ani? Mie nu mi se pare nimic exagerat intr-o astfel de prezumtie. 🙂 Si sunt sigur ca vom asimila si pomelo, kiwi, rodii, mango, limete, avocado, sos de soia, tofu si multe altele. Lucrurile se misca repede, iar mie imi mplace sa gandesc in perspectiva. Daca tot nu voi apuca acele vremuri, macar sa mi le imaginez. 😀
Suna foarte bine, si ce bine-mi pare ca am un borcanel cu 7 arome gata preparat.
Sunt curioasa cum e combinatia la gust, arome romanesti cu lapte de cocos.
Si merge la zilele mele de vegetale.
@Corina: Introducerea laptelui de cocos in reteta a fost indrazneata si, recunosc, exagerata, daca este strict corelata cu o reteta romaneasca. Pe de alta parte, gatitul este creativ. Eu stiu ca laptele de cocos este pe piata noastra, prezent in mod constant, de cel putin 5-6 ani. Daca este prezent, inseamna ca se cumpara. Daca se cumpara, inseamna ca se gateste cu el. Va trebui la un moment dat sa ne hotaram daca va ramane doar un ingredient exotic, sau va fi adoptat si folosit mai des. Eu am ales sa-l folosesc.