Stilul de gătit colombo este originar din Indiile de Vest franceze, în special din insulele Martinica şi Guadelupa, apariţia sa datorându-se muncitorilor din Sri Lanka şi India, aduşi în secolul al XIX-lea să lucreze pe plantaţiile de trestie de zahăr şi bumbac. În general este vorba despre o varietate de curry-uri cu sosuri groase, mai ales pe bază de miel sau capră. Asezonarea acestor curry-uri se face cu pudra colombo (Poudre de Colombo), asemănătoare întrucâtva amestecului curry.


Preparare:
Pudra colombo este picantă şi iute, dar iuţeala ei nu provine de la ardeii iuţi, ci de la boabele de piper şi de muştar. Mai conţine, de obicei, schinduf, coriandru, cuişoare, curcuma şi chimion. Mirodeniilor li se adaugă, ca îngroşător, pudră de orez.

Ingrediente:
2 linguri de orez alb
2 linguri de seminţe de chimion
2 linguri de boabe de coriandru
1 1/2 linguriţă de boabe de muştar, preferabil negru
1 1/2 linguriţă de boabe de piper negru
1 1/2 linguriţă de seminţe de fenicul
1/2 linguriţă de cuişoare întregi
2 linguriţe de curcuma, măcinată

Instrucţiuni:
Se prăjeşte orezul uscat, fără ulei, într-o tigaie, la foc mediu, timp de circa 5 minute, până se rumeneşte. În acest timp se scutură frecvent tigaia, ca boabele de orez să nu se ardă. Se transferă apoi pe o farfurie şi se lasă să se răcească.

Se adaugă în tigaie restul ingredientelor, cu excepţia curcumei, şi se prăjesc uscat, la foc mediu, timp de 3 minute, sau până ce începă să miroasă şi să se rumenească. În acest timp se scutură frecvent tigaia, ca să nu se ardă. Se lasă să se răcească 2-3 minute.

Se pisează orezul şi mirodeniile, ca să se obţină o pulbere fină. Se adaugă curcuma şi se amestecă bine. Se păstrează mixtura în borcane în chise ermetic, la adăpost de lumină, umezeală şi căldură. Se poate păstra astfel câteva luni.

Există şi variante de reţetă care mai conţin, ghimbir uscat şi măcinat, plus o bucată de rulou de scorţişoară, aceasta din urmă prăjindu-se uscat împreună cu mirodeniile întregi (seminţe şi boabe) şi pisându-se.

Utilizări culinare
Prepararea unui curry colombo seamănă destul de bine cu prepararea unei tocane româneşti. Ea începe cu rumenirea cărnii (miel, capră, dar şi porc sau chiar peşte şi fructe de mare) care este apoi pusă deoparte; în aceeaşi cratiţă sau tigaie se gătesc la foc mic ceapă, usturoi şi ghimbir, după care se adaugă pudra colombo. În uleiul astfel aromatizat se readuce carnea, la care se adaugă lichid (apă, supă, lapte de cocos etc.). Lichidul mai poate conţine roşii sau suc de citrice, uneori – deşi mult mai rar – vin, bere sau altă băutură alcoolică. Carnea se mijotează molcom până ce este fragedă. Un curry colombo se serveşte alături de orez, acesta fiind gătit separat.
Există, bineînţeles, variante de curry colombo la care se adaugă şi cartofi, roşii, vinete, bame, dovleac.

În afara preparării curry-urilor, pudra colombo se mai foloseşte ca marinadă uscată („rub” în engleză, „frecţie” pe româneşte) pentru carnea şi legumele ce urmează să fie gătite pe grătar. Un alt mod de a marina carnea şi legumele cu pudră colombo este amestecarea ei cu ulei, suc de citrice, suc ce roşii etc. pentru a obţine o marinadă umedă, sub formă de pastă sau sos.
Uneori se presară, pur şi simplu, peste fructele de mare gătite. O altă utilizare este adăugarea sa în sosuri şi dip-uri (mai ales în cele pe bază de maioneză şi în vinegrete).

Bibliografie:
www.elook.org
www.thespicery.com
www.thebestpossibletaste.co.uk
www.spicesinc.com
www.epicesdecru.com
www.citytv.com
www.carib-gourmet.com