Risotto cu curcan si scortisoara

Risotto este unul dintre preparatele cheie ale bucatariei din nordul Italiei. Am deja pe blog cateva variante de risotto, dar poate niciuna dintre ele nu este mai putin traditionala ca aceasta. Carnea este asezonata cu scortisoara, iar textura risotto-ului este imbogatita cu miez de nuca, preparatul final fiind foarte aromat si delicios.
Risotto cu curcan si scortisoara - Risotto cu curcan si scortisoara 1 - Retetele lui Radu

Bucatarie: italiana
Dificultate: usor
Cantitate: 2 portii
Timp de preparare: 5 minute plus marinare
Timp de gatit: 30 minute
Ingrediente:
350 g piept de curcan, dezosat si fara piele, taiat cubulete
600 ml fond de pui, sau de legume (sau supa preparata din cubulete de concentrat)
2 linguri de unt
1 lingura de ulei de masline
1 lingura de ulei de floarea-soarelui
2 lingurite de scortisoara, macinata
1 bucata rulou de scortisoara
1 ceapa mica, tocata marunt
2 catei de usturoi, tocati marunt
200 g orez pentru risotto (Arborio)
120 ml vin alb, sec
sare
piper negru, proaspat macinat
60 g branza Parmesan, rasa
50 g miez de nuca prajit, taiat bucatele
frunze proaspete de patrunjel, pentru decor
Instructiuni:
Se pun cubuletele de carne intr-un castron, se sareaza, se pipereaza din belsug si se presara cu scortisoara macinata. Se amesteca bine, se acopera castronul si se lasa carnea la marinat 30 de minute.
Se incinge fondul intr-o oala. Intr-o tigaie mare, se incinge uleiul de masline impreuna cu untul; se adauga ceapa si usturoiul si se calesc la foc mic, circa 5 minute, fara sa se coloreze. Cand vegetalele sunt moi, se adauga orezul si se mareste putin flacara.
Orezul va incepe sa se prajeasca putin, asa ca trebuie amestecat continuu. Dupa 1 minut va fi putin translucid. Atunci se adauga vinul si batonul de scortisoara si se amesteca in continuare, pana ce lichidul este aproape absorbit.
Odata ce vinul a fost absorbit de orez, se adauga un polonic cu fond si 1/2 lingurita de sare.
Se micsoreaza flacara si se lasa sa fiarba, in asa fel incat orezul sa nu se arda la marginile tigaii. Se tot adauga polonice cu fond, pe masura ce cantitatea de lichid anterioara a fost absorbita, amestecand pentru ca amidonul sa iasa din boabele de orez. Acest proces va dura cam 15-20 de minute.
Intre timp, se incinge intr-o tigaie uleiul de floarea-soarelui. Se adauga carnea si se prajeste la foc mediu-iute, amestecand ocazional, timp de 5-7 minute, sau pana ce bucatelele de carne sunt facute si rumenite uniform.
Cand se adauga ultima transa de fond, se adauga si cubuletele de carne prajita; se amesteca bine 1 minut, ca sa se incinga. Cand boabele de orez sunt fragede se ia tigaia de pe foc, se adauga restul de unt, branza Parmesan si nucile. Se amesteca bine, apoi se acopera tigaia cu un capac si se lasa sa stea 2-3 minute. Aceasta etapa este foarte importanta, caci permite orezului sa capete textura cremoasa si suculenta.
Se serveste risotto-ul imediat, cat timp isi pastreaza textura corecta, presarat, eventual, cu putina branza Parmesan, proaspat rasa, si decorat cu frunze proaspete de patrunjel.


16 comentarii pe “Risotto cu curcan si scortisoara

  1. Cami spune:

    Este totusi o legatura cu reteta. Mirosea asa de bine ca nu m-am putut abtine. Si era asa de gustoasa incat cu greu m-am oprit. Nu am avut probleme cu digestia. Probabil ca are impact la greutatea corporala, dar eu nu am targeturi la capitolul asta :))))

    • Radu Popovici spune:

      @Cami: pai, daca are legatura cu aroma retetei, care a fost prea tentanta ca sa te poti incadra in o portie mai mica, inseamna ca nu este un aspect negativ. Poate doar unul „negativ”. 🙂

  2. Cami spune:

    Am mai incercat scortisoara in preparate nedulci dar a fost vorba de un mix pentru gratar care continea si scortisoara, pe langa alte ingrediente. Deoarece stiam deja ca are o influenta pozitiva in gustul mancarii, m-am simtit atras de posibilitatea testarii scortisoarei in risotto, asa ca am incercat aceasta reteta. A fost foarte gustoasa. Ce nu mi-a iesit asa cum as fi dorit a fost culoarea. Am observat ca pe masura ce adaugam fondul, orezul incepea sa se ingalbeneasca. Deoarece fondul folosit de mine se baza pe cuburi din concentrat de supa de pui, m-am uitat pe ambalaj sa vad daca contine ceva care poate da culoare galbena preparatului. Acolo scria ca ar contine curcuma. Indiferent daca e vorba de curcuma sau un colorant sintetic, cert este ca nu am obtinut culoarea din poza. In schimb gustul a fost sublim. Ba chiar mi-as fi dorit un gust mai puternic de scortisoara. Cand voi relua aceasta reteta cred ca o sa mai adaug 1-2 batoane de scortisoara in orez. Pieptul de curcan a fost suficient de aromat pentru ca l-am ”pudrat” fara retinere.
    Am totusi doua aspecte negative de mentionat cu privire la aceasta reteta. Primul ar fi ca am servit o cantitate mai mare decat s-ar fi cuvenit pentru o portie. Al doilea ar fi ca asta s-a intamplat la o ora relativ tarzie, ora la care nutritionistii recomanda sa nu mai mananci nimic. Dar nu ma deranjeaza sa-mi asum aceste riscuri… 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Cami: Nu-ti fa probleme referitor la culoare. In casa nu ai intotdeauna fond la indemana, asa ca folosirea cubuletelor de concentrat poate fi o solutie viabila. Multi le resping, caci sunt artificiale si contin tot felul de E-uri, dar uneori…

      Eu am incercat sa fiu ponderat cu cantitatea de scortisoara, caci ma straduiesc sa fac retetele pe gustul publicului, deci cu o asezonare relativ prudenta. Poti insa plusa, daca simti ca asa iti place mai mult.

      Aspectele negative despre care vorbesti nu sunt, totusi, legate de reteta, ci de cantitatea si ora de servire. Nu este tocmai un preparattocmai potrivit pentru o cina tarzie de vara, dar nici nu este foarte greu. Daca ai digestia buna, merge. 🙂

  3. Roxana spune:

    Buun! Cred ca e o combinatie reusita, desi nu imi place foarte tare scortisoara, aici cred ca se potriveste. Nu imi place cand e vorba de desert! 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Roxana: Mie imi place mult scortisoara, indiferent in ce fel de preparat culinar, atata timp cat este corect folosita si combinata in mod fericit cu alte ingrediente. Prima data cand am vazut scortisoara folosita in altceva decat deserturi a fost in cateva retete indiene, acum cativa ani buni, care m-au lasat cu gura cascata. De atunci am tot folosit-o si eu in diverse moduri si in diverse preparate.
      Nu esti singura persoana care mi-a spus ca nu suporta scortisoara in deserturi, dar o accepta cu usurinta in preparatele ne-dulci.

  4. sorin spune:

    Chiar ma gandeam am pofta de un risotto si m-am uitat prin retetele tale dupa ceva sa-mi faca cu ochiul 🙂 Azi mi-ai raspuns cu o reteta foarte interesanta.

  5. Ramona A spune:

    Îmi place aroma de scortisoarã si în mâncãruri sãrate, atunci profit sã pun si nucsoarã.
    Nu am ajuns încã sã gãtesc risotto acasã, desi mã tenteazã de mult 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.