Rosii caramelizate, servite cu branzeturi

Am publicat cu ceva timp in urma o reteta cu rosii uscate si caramelizate in cuptor. Au fost delicioase, dar, nu stiu cum, am cam uitat de ele pana de curand.
Mi-am amintit apoi ca pot fi o gustare delicioasa, sau o garnitura excelenta pentru carnea rosie si cu gust pregnant, cum este cea de vita, miel si vanat.
Rosii caramelizate, servite cu branzeturi
Reteta de fata este o idee foarte buna pentru o gustare interesanta. Desi timpul de preparare este lung, manopera implicata este foarte putina.

Spre deosebire de reteta amintita mai sus, cea de acum a fost gatita putin altfel, pentru a micsora timpul de coacere. De asemenea, de data aceasta am folosit un cuptor cu convectie, foarte precis, capabil sa mentina constanta temperatura.
Preparatul acesta a fost servit la GUXT, cu ocazia evenimentului “Cina mediteraneana”, desfasurat ieri seara.

Bucatarie: GUXT
Dificultate: usor
Cantitate: 4 portii
Timp de preparare: 5 minute + scurgere
Timp de gatit: 2-4 ore

Ingrediente:
10 rosii de dimensiuni egale (eu am folosit Black Russian)
sare
piper negru, proaspat macinat
melasa
4-5 catei de usturoi, feliati foarte subtire
cimbru uscat
ulei de masline extra virgin
otet balsamic negru, pentru servit
branza mozzarella, pentru servit
branza Grana Padano, pentru servit
branza Brie, pentru servit

Instructiuni:
Se incinge cuptorul la 100 °C.
Se spala rosiile si se taie in jumatate. Se reteaza la fiecare dintre jumatati cate un mic “capac”, astfel ca sa se obtina o suprafata orizontala, pe care jumatatile de rosie sa poate sta fix. Nu este o operatiune neaparat necesara, dar ajuta ca rosiile sa fie mai stabile si mai uniform expuse caldurii.
Se transfera jumatatile de rosie intr-o sita metalica si se sareaza. Se lasa la scurs 20-30 de minute.

Citeste si articolul →   Pollo alla puttanesca con gnocchi

Se captuseste o tava de cuptor cu hartie pergament. Se asaza in tava jumatatile de rosii, cu sectiunea taiata in sus. Se stropesc cu ulei de masline, se presara cu melasa, piper, feliute de usturoi si cimbru. Se transfera in cuptor.
Rosii caramelizate, servite cu branzeturi
Se coc rosiile pana ce ating gradul de caramelizare si de uscare dorit. Dupa gustul meu, ar trebui sa fie rumenite la muchii, inca destul de fragede si de suculente, nu atat de uscate ca rosiile uscate la soare, care vin pe piata conservate in ulei.
Se gusta si se potriveste asezonarea (sare si piper).
Se servesc la temperatura camerei, stropite cu ulei de masline extra virgin si cu cateva picaturi de otet balsamic, alaturi de branzeturi cu gust delicat, sau cu gust sarat, ambele tipuri punand bine in valoare gustul rosiilor. Evitati branzeturile cu mucegai, care au gust foarte puternic si o aroma caracteristica, sau pe cele puternic aromate (cu chimion, cu schinduf, sau cu ierburi), care ar putea concura cu rosiile.
Acompaniati preparatul cu un pahar de vin alb sau rosé, racit cum se cade.

Sfaturi:
Am cumparat rosii Black Russian din piata Moghioros. Imi place mult gustul lor, atunci cand sunt bine coapte.
O alternativa sunt rosiile prunisoare, care, fiind mai carnoase, pot fi puse direct in cuptor, fara a mai fi lasate la scurs.

Daca nu gasiti melasa, folositi zahar brun, sau chiar zahar simplu.

5 comentarii pe “Rosii caramelizate, servite cu branzeturi

  1. cristi-j spune:

    Am folosit o reteta aproape identica (singura diferenta a fost zahar brun in loc de melasa si alt soi de rosii) cand am facut rosii la tara la soba. A durat o multime dar mirosea nemaipomenit.

    Rosiile Black Russian din piata Moghioros, cine le vindea, producator sau comerciant si sub ce nume apareau ?

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Nu sunt sigur daca cel care le vindea era producator sau comerciant, dar in mod clar nu stia ce anume vinde. Nu stia cum se numesc rosiile, se plangea doar ca lumea nu prea le cumpara, fiindca le vede colorate vinetiu la cei doi “poli” ai fructului.
      Probabil ca in opinia romanului mediu, rosia tre’ sa fie rosie (ca d-aia ii si zice asa), nu galbena, portocalie, vanata sau naiba mai stie cum. 🙂

      • cristi-j spune:

        Apropo de rosii … Pe langa coriandru verde am primit si ceva rosii, nu multe dar s-au dovedit a fi 10 soiuri diferite (arata superb, le-am facut poze … hahaha). Adevarul e ca nu prea le stiu si, la cum stau lucrurile in ziua de azi, uneori e destul de greu sa le diferentiezi. In cazul rosiilor exista nenumarate soiuri si varietati, modificari genetice mai vechi sau mai recente. Iar la noi e inca si mai greu. Suntem foarte superficiali in astfel de privinte, nu ne intereseaza, rosia e rosie. La fel ca in alte doua cazuri, sigur, si altele dar doua mai importante, cartofii si merele. Exista atat de multe soiuri si varietati dar pentru noi, aici, se reduce la cartofi albi si rosii, mere de vara, ionatane si golden. Poate gresesc dar in mintea mea diferenta (una dintre diferente) dintre popoarele pasionate de gatit si celelalte (unde ne includ pe noi) este multitudine de denumiri si folosirea lor, grija pentru detalii.

        Cum stii ca erau black russian, mie mi se pare ca sunt cam mici, eu stiam ca black russian sunt de dimensiuni mai mari ?

        • Radu Popovici spune:

          @cristi-j: Nu stiu daca putem vorbi despre popoare pasionate de gatit sau nepasionate. In mod sigur nu toti francezii sunt pasionati de gatit asa cum nu toti romanii sunt “afoni” in bucatarie. Cred ca putem vorbi despre culturi culinare diferite, despre stare financiara deosebita si despre traditii si educatii diferite. Am inteles insa ce vrei sa spui.

          Cred ca atata timp cat un popor o duce prost din pdv financiar, cum este al nostru, va fi si needucat culinar si prost aprovizionat. Motivul este ca un public sarac si needucat prefera mancarea ieftina, chiar si atunci cand incearca sa-si faca o placere. Exista o expresie medievala f. adevarata: “nobilii prefera vinul bun, saracii prefera vinul mult”.
          Lipsa de bani a pietei ii obliga si pe furnizori sa caute cu orice pret marfa cat mai ieftina si s-o vanda cat mai scump, uneori chiar etichetand-o necorespunzator in mod intentionat. Am cumparat de nu stiu cate ori cartofi “buni pentru prajit” care s-au dovedit a fi fainosi… si viceversa.
          Un alt rau imens este faptul ca nu mai producem. Am ajuns sa importam mere din Ungaria si sare din Turcia? Hai sa fim seriosi…
          Avem un potential agricol imens, dar nu avem incredere in noi si nu stim sa ne organizam; in plus, legislatia si guvernul nu fac absolut nimic sa ajute productia interna agricola. In special, micii producatori nu sunt ajutati si, in general, cei mai multi dintre ei prefera sa munceasca mai putin si mai eficient baneste, si de aceea vedem pe piata rosii lipsite de gust, fiindca au folosit semintele unor varietati despre care stiu ca nu trebuie ingrijite si ca produc mult cantitativ.
          Este posibil ca cei mai multi producatori romani sa nu vrea sa produca “bijuterii” vegetale pentru piata noastra, fiindca nu are cine sa le aprecieze si cine sa si le permita.
          Cred ca acest subiect poate fi discutat si rediscutat pana la infinit… Oricum o dai, concluzia este ca piata noastra alimentara este un dezastru din pdv al calitatii si varietatii.

          Primisem de la Tomatina o gramada de rosii, vreo 10 feluri, etichetate in pungi diferite. Cele din piata erau, intr-adevar, mai mici decat cele etichetate Black Russian, dar arata la fel si la exterior si in sectiune, si au acelasi gust. Pana la urma, la orice fel de rosie, pana si la cele cherry, se manifesta diferente de dimensiune. In piata erau de diferite dimensiuni, eu le-am ales pe cele mai mici, de 5-6 cm diametru, in ideea ca se usuca si se caramelizeaza mai rapid, si ca raportul intre suprafata expusa caldurii si sectiune este mai favorabil caramelizarii. In cuptor s-au micsorat si mai mult, binainteles.
          Ca sa fiu sincer, este posibil sa fie vreo alta varietate foarte asemanatoare… naiba mai stie in harababura asta de pe piata.

          Nu ma ingrijoreaza asta prea mult din punct de vedere al retetei, cu orice tip de rosie bine coapta si gustoasa va iesi delicioasa.

          • cristi-j spune:

            Destul de corect ce spui dar eu ma refeream la altceva.

            Si am spus pasionate de gatit dar mai corect era pasionate de mancare. Cred ca o parte a culturii culinare, educatiei si traditiilor o reprezinta pasiunea pusa. Asa cum unele popoare sunt mai pasionate de fotbal decat altele asa sunt unele mai pasionate de mancare decat altele. Si dau mai mare importanta detaliilor, indiferent de bogatie sau saracie.

            Daca erau la fel ca aspect, textura, culoare si gust, dimensiunea conteaza mai putin. Eu am vazut doar dimensiunea si pentru ca exista destule varietati (de multe ori chiar harababura) iar vanzatorul nu stia ce vinde am vrut sa aflu cum le-ai recunoscut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.