Rouge de Roumanie

Va anunt cu placere ca am devenit nas. Joi, 31 mai 2012, la clubul “Loft”, m-am numarat printre nasii unui cupaj de Cabernet Sauvignon si Merlot, marca Domeniile Samburesti, care va aparea pe piata sub denumirea de „Rouge de Roumanie”.
00 - Rouge de Roumanie 1 - Retetele lui Radu

Domeniile Samburesti au o istorie veche si foarte interesanta, putin cunoscuta publicului larg. Nu voi insista acum asupra ei, dar o sa mentionez doar faptul ca podgoria de aici este atestata înca din 1521 si a fost detinuta în timp de importante familii boieresti. Ea a fost proprietatea, printre altii, a lui Theodosie Rudeanu, mare logofat al lui Mihai Viteazu, a nepotului lui Dan Danilovici, marele vistiernic a lui Matei Basarab si ginerele lui Brancoveanu, si a familiei Bratianu.
Astazi, Domeniile Samburesti apartin de Valvis Holding si au o suprafata de circa 500 de hectare, dintre care peste 300 cultivate cu Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Burgund Mare, Feteasca Regala, Feteasca Alba, Chardonnay si Sauvignon Blanc. Vinurile produse în ultimii trei ani au fost apreciate cu cateva medalii de aur, argint si bronz la Targurile de vinuri. Detalii despre Domeniile Samburesti si vinurile produse aici gasiti aici.
02 - Rouge de Roumanie 2 - Retetele lui Radu
Cum am spus-o de foarte multe ori, nu ma pricep la vinuri. Pot zice ca abia întredeschid usa care duce spre acest fascinant domeniu. În ultimul an am învatat cate ceva despre vinuri, caci am colaborat cu unul dintre bunii producatori de vinuri din Romania si Bulgaria, ma refer la WineRo, dar am si citit destul de mult, am discutat cu oameni din domeniu si am participat la degustari, sau alte evenimente, legate de vin. Desi toate acestea încep sa se adune ca o bruna de cunostinte, eu stiu ca sunt abia la începutul acestei cunoasteri si ca mai am înainte multe lucruri interesante de aflat. Şi de degustat, bineînteles.
03 - Rouge de Roumanie 3 - Retetele lui Radu
La fel de bineînteles va marturisesc surprinderea mea atunci cand am fost invitat sa fac parte dintre cei 12 jurati care urmau sa stabileasca, prin degustare, proportia finala dintre cele doua vinuri ce vor forma noul Rouge de Roumanie. Cand spuneam ca am fost nas, m-am referit deci la faptul ca m-am numarat printre cei care au dat numele Rouge de Roumanie uneia dintre probele prezentate de producatori.
S-a dorit ca noul cupaj sa fie stabilit nu de producatori sau doar de profesionisti ai vinului (oenologi, degustatori, somelieri), ci si de jurnalisti, bucatari sau gastronomi care au facut dovada pasiunii pentru vin si implicarii în fenomenul de educatie a publicului catre consumul vinurilor de calitate.
04 - Rouge de Roumanie 4 - Retetele lui Radu
Nu sunt foarte sigur în ce calitate am fost eu invitat, dar am fost realmente onorat. Printre jurati s-au numarat Catalin Paduraru, unul dintre specialistii în vinuri (degustator, comerciant, scriitor, promotor si organizator de evenimente), oenologul Liviu Grigorica (profesor în vin atat la propriu cat si la figurat), somelieri ca Laurentiu Achim si Dan Anghel, jurnalisti pasionati de vin ca Valentiu Ceafalau si Cezar Ioan, bucatari bine cunoscuti ca Jakob Haussman si, nu în ultimul rand Gabriela Berechet, director la CIT (Centrul de Investitii în Turism), o persoana extrem de competenta de comentariile careia blogul meu s-a bucurat de cateva ori.
Bineînteles, am privit aceasta jurizare ca pe un prilej de a mai învata ceva nou, si nu am fost deloc dezamagit în aceasta privinta.
01 - Rouge de Roumanie 5 - Retetele lui Radu
Am degustat cinci probe, fiecare formata din Merlot si Cabernet Sauvignon combinate în proportii diferite. Cupajele au fost destul de uniforme din toate punctele de vedere, existand totusi unele mici diferente de intensitate a culorii, aroma si gust. Dupa cum stiti, micile diferente fac totusi marile deosebiri. Întîmplator sau nu, castigatoare a fost declarata proba vazuta si de mine ca fiind cea mai buna, ceea ce înseamna ca, în ciuda nepriceperii mele, am reusit sa fiu în ton cu majoritatea colegilor din juriu.
Am o veste buna si pentru dvs. Rouge de Roumanie va putea fi gasit usor, nu doar în magazinele de specialitate, si va avea un pret foarte abordabil, în jur de 18 lei la raft. Va fi deci unul dintre vinurile romanesti care poate concura, atat la pret cat si la calitate, cu oferta foarte buna de vinuri de masa din Chile, Australia, Argentina si Africa de Sud, prezenta în hipermarketuri si în magazinele specializate.
Eu, unul, abia astept sa-l vad pe piata si va invit sa-l cumparati atunci cand veti avea ocazia. În momentul în care veti gusta Rouge de Roumanie ganditi-va în primul rand la parintii lui (profesionistii strugurilor si vinului, plus echipele de management, vanzari si marketing etc.), dar faceti asta, doar o secunda, si pentru nasii lui.

Un comentariu pe “Rouge de Roumanie

  1. mitinita spune:

    Cand am vazut titlul a trebuit sa vin repede sa vad despre ce este vorba:) Foarte bine ales numele si ma bucura mult ca vinurile noastre sunt apreciate si premiate.Mie imi placeau vinurile din Chile,in ultima vreme foarte rar mai degust cate un pahar,dar la ce reclama i-ai facut o sa caut si eu o sticla de Rouge de Roumanie. Ce bine mai suna!

    • Radu Popovici spune:

      @mitinita: Nu uita ca este un vin de masa, la doar 18 lei sticla. Ce vreau sa spun, este sa ai pretentii pe masura pretului si destinatiei sale. Nu inseamna ca va fi cel mai bun vin rosu de pe piata, ci doar unul corect facut, care sa evolueze frumos in urmatorii 2-3 ani. 🙂

  2. mihaelar63 spune:

    Asteptam preparate ,, asortate ”’ cu Rouge de Romania [ frumoasa denumire .
    Poate revii cu un articol in care il descrii si il insotesti cu ceva bun !!!

  3. Virgiliu spune:

    Vinul de masa vrac cumparat de la reprezentante sau direct de la crama, se vinde cam pe la 6 lei pentru un litru.

    Daca la pretul asta adaugi costuri de imbuteliere, diferite adaosuri comerciale, accize shi TVA aplicate la preturi din ce in ce mai mari, vei constata ca pretul de 6 lei la “poarta” producatorului ajunge pe raft cam de doua-trei ori mai mare.

    Bineinteles ca aici ma refer la vinul de masa shi nu la cele de colectie, care intr-adevar, pot ajunge la preturi considerable.

    Jn ce priveste dotarea, organizarea, competenta si legislatia, s-ar putea ca adevarul sa fie pe undeva pe la mijloc. Eu stiam intr-o vreme, destul de bine, locurile pe la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca (pe scurt ICDVV). Ar fi interesant de facut o vizita cam pe la jumatatea lui septmbrie, cand incepe campania de recoltare a strugurelui pentru vin shi de vazut cum decurge fabricarea vinului. Vei descoperi utilaje performante, toate confectionate din inox alimentar, laboratoare dotate la nivel mondial mondial, shi multi specialisti cu doctorat in oenologie. Poti apoi sa participi la o degustare de vinuri la “vila Matac” – un vechi conac boieresc in imediata apropiere a institutului.

    Din pacate exista mentalitatea unui anumit grup care distruge totul. Soferul cisternei contribuie si el cu cateva galti de apa, “caci ce inseamna 1o galeti de apa la 5 tone de vin”. La magazin se mai boteaza inca odata, sau se inlocuieste cu vin din productia proprie. Diversi intermediari aplica etichete pe produse contrafacute. Iar exemplele negative pot continua.

    Dar am uitat sa-i urez finului tau sa se invecheasca frumos, shi sa aiba parte de cat mai multe medalii. Iar nasul sa-i asorteze multe bucate minunate, ash cum ne-a obisnuit de cativa ani incoace.

    • Radu Popovici spune:

      @Virgiliu: Noi vorbeam de pretul la raft. Am cumparatsi eu vin vrac de cateva ori, la 8-10 lei/litru. Uneori a fost OK, alteori nu.
      Nu toti producatorii au conditii de productie moderne. Am fost in cateva locuri unde conditiile erau departe de ce povestesti, insa in ultimii ani s-a investit mult in vinificatie si rezultatele incep deja sa se vada. Abia astept finalizarea investitiei de la Rasova, a lui WineRO.
      Multumesc pentru urarile adresate finului, o sa incerc sa-l urmaresc cat mai indeaproape.

  4. cristi-j spune:

    “Eu nu am vazut vin corect care sa coste 1 Euro/litru la raft. Niciodata. Chiar as sfatui pe oricine, daca vede un astfel de pret, sa nici nu cumpere “licoarea” respectiva, caci nu poate fi decat o porcarie. Nimic sub 15-20 lei nu poate fi un vin facut corect”… si eu cred ca un vin de 5 lei nu are cum sa fie bun. si cred ca 15-20 lei ar fi un pret corect. dar desi la pretul asta ar trebui sa fie vinuri facute corect eu am impresia ca nu prea e asa. sau chiar daca e asa (oricum nu stiu, poate ca e, nu sunt pareri bazate pe ceva) parca nu sunt atat de bune in comparatie cu vinuri straine. nici vorba, sunt si vinuri romanesti bune dar parca procentul e mai mic decat in alte parti si parca nici comparatia la preturi nu e in favoarea lor.

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Total de acord cu ce spui. Tocmai de aceea povesteam despre vinurile chiliene. La 17, 20 si 22 lei au vinuri foarte bune, pentru aceste preturi, bineinteles, mai ales comparativ cu cele romanesti.

  5. Virgiliu spune:

    Nu cred ca problema vinului romanesc este pretul. In Finlanda, unde alcoolul este monopol de stat, litrul de vin de masa se vinde cam pe la 8 Euro. Am gasit chiar shi un soi de feteasca made in Romania, la 7 Euro pe litru. In tara, pentru un litru de vin de masa platim cu putin peste un Euro. Adica vinul in Romania se vinde cam la pretul berii!!!

    Problema pe care am constata-o eu este insa constantza in calitate. Daca am reusit sa “descopar” o sursa de vin placut (iar aicea ma refer la magazinele de prezentare ale unor producatori de vin consacrati – ICVV, Cramele Halewood sau Murfatlar), minunea nu a durat mai mult de cateva luni, dupa care buchetul care m-a atras s-a transformat intr-o aroma usor otzetita, sau chiar mai rau – din gustul placut nu a mai ramas decat sare de lamaie, alcool shi o puternica durere de cap.

    • Radu Popovici spune:

      @Virgiliu: Tot ce se poate. Nu ma pricep la vinuri, iar faptul ca am fost invitat din curtoazie sau din cine stie ce alt motiv, sa fiu intr-un juriu, nu ma face mai competent. Totusi, cand vad vinuri, despre care cred ca au cam aceeasi calitate, la preturi atat de diferite – aproape intotdeauna vinul romanesc mai scump decat cel strain – inclin sa cred ca nu doar constanta este problema, ci si dotarea tehnica, organizarea, competenta si legislatia. Aceste patru elemente, si nu doar ele, influenteaza pretul la raft. Iar la vinurile romanesti pretul este, in general, prea mare.
      Eu nu am vazut vin corect care sa coste 1 Euro/litru la raft. Niciodata. Chiar as sfatui pe oricine, daca vede un astfel de pret, sa nici nu cumpere “licoarea” respectiva, caci nu poate fi decat o porcarie. Nimic sub 15-20 lei nu poate fi un vin facut corect… parerea mea.

  6. cristi-j spune:

    am o experienta foarte-foarte redusa dar tot am mai incercat cate ceva. poate am avut eu ghinion dar vinurile chiliene nu au fost pe gustul meu. pentru mine preferatele ar fi cele frantuzesti si californiene dar vinuri bune gasesti peste tot, nu asta e problema … hahaha

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Pana la urma, cea mai simpla impartire a vinurilor este cea care cuprinde doar doua categorii: cele care iti plac si cele care nu. Judecand dupa raportul pret/calitate, mie vinurile chiliene imi plac chiar mult. Am baut vinuri de masa, corecte, care merita din plin banii. Un vin romanesc similar ar fi costat in general dublu.

  7. cristi-j spune:

    “dupa parerea mea cea umila, cele mai multe vinuri romanesti sunt prea scumpe fata de cat ofera” … si eu cred la fel. la acelasi nivel de pret vinurile straine din magazine sunt mai bune decat vinurile romanesti din magazine (la modul general, desigur). dar un lucru e sigur, in ceea ce priveste vinul sunt atat de multe posibilitati pentru toata lumea incat nu trebuie decat sa faci efortul sa-ti gasesti ceva pe masura si pe gust.
    ma bucur pentru tine ca ai avut ocazia sa participi la un asemenea eveniment, oricat de bune si importante sunt cele invatate si citite intotdeauna sunt multe de prins pe viu de la cei mai priceputi si cu mai multa experienta.

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Ai remarcat corect. Oferta din hipermarketuri, ca sa nu mai vorbesc despre cea din magazinele dedicate vinurilor, este din ce in ce mai bogata si mai interesanta. Eu explorez acum vinurile chiliene si sunt incantat de ele.
      Bucurestiul ofera multe astfel de ocazii, de a invata despre vin. Aproape ca nu trece o saptamana fara macar 2-3 degustari si am inceput sa primesc foarte des invitatii de a participa. Ma duc mereu cu placere, fiindca de fiecare data invat ceva nou.

  8. Roxana spune:

    Sunt o mare “devoratoare” de vinuri romanesti. Cred ca nu am mai baut altfel de vin in ultimul an. 🙂
    Si ma bucur nespus ca sunt apreciate. Pentru ca sunt vinuri de calitate care ar putea concura cu vinurile frantuzesti intr-o oarecare masura. 🙂
    Sa speram ca vom mai auzi de astfel de evenimente si pentru alte crame din Romania.
    Vinurile de Samburesti nu sunt printre preferatele mele, dar ma bucur ca sunt ale noastre si ne putem mandri cu ele.

    • Radu Popovici spune:

      @Roxana: Eu am inceput sa beau vin aproape zilnic. Aproape numai rosu, caci imi place mai mult, si ori de cate ori am ocazia, unul romanesc. Nu ma pricep, asa cum am mai spus, dar avem cateva vinuri foarte bune. Necazul, dupa parerea mea cea umila, este ca cele mai multe vinuri romanesti sunt prea scumpe fata de cat ofera. Nu pot tine pasul cu oferta din Chile si Argentina, nici chiar cu cea din Australia si Africa de Sud, ba cateodata nici cu cea din Spania, Italia si Franta. Poate producatorii straini au subventii de la stat si de aceea au si preturi mai mici la aceeasi calitate? Nu stiu raspunsul. Insa, din punctul meu de vedere, nu merita sa platesti un vin cat nu face, chiar daca este romanesc.

  9. rodica paraschiv spune:

    Meseria de degustator este destul de grea, dupa cate stiu eu. Nu este usor sa descoperi calitatile unui vin. Si imi inchipui ce onorate se simt persoanele care fac parte din juriu dar si ce sarcina grea au. E placut sa mergi intr-un magazin de specialitate si sa ai un nepotel langa tine care sa strige – uite-ti bunicule, finul. Aveti destul de multe de povestit urmasilor.

    • Radu Popovici spune:

      @rodica: Nu stiu daca este neaparat o meserie grea in sine, poate prin raspunderea pe care o implica. Cred ca nici macar nu este o “meserie”, as numi-o mai curand o “vocatie”. 🙂

  10. Laura Pricop spune:

    Felicitari Radu! Interesanta ideea celor de la Samburesti. A fost o lansare mai putin obisnuita la noi a unui vin. Promit sa cumpar Rouge de Roumanie cand o sa dau de el.

    • Radu Popovici spune:

      @Laura Pricop: Ai intuit corect. A fost, de fapt, o lansare cu “dichis” a unui produs alimentar. Si eu abia astept sa vad pe piata Rouge de Roumanie. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.