Salata birmaneza de gogonele

In fosta Birmanie, actualul Myanmar (nu stiu de ce, dar mi se pare ciudat sa spun ca o reteta este… myanmareza; parca este mai firesc s-o numesc birmana, sau birmaneza), se mananca picant si iute.
Salata birmaneza de gogonele
Reteta aceasta foloseste tomate verzi, cu alte cuvinte, gogonele. Acestea sunt la noi un ingredient destul de neglijat. Le bagam in seama doar cand vine vremea muraturilor, desi au un gust acrisor-dulceag si o aroma proaspata, fructat-ierboasa, care le fac potrivite pentru salate.

Asa cum v-ati obisnuit deja, exista mai multe variante ale acestei retete, iar eu o prezint aici pe cea care mi s-a parut mai gustoasa si, lucru important, care foloseste ingrediente aflate si la indemana noastra.

Bucatarie: birmana
Dificultate: usor
Cantitate: 2 portii
Timp de preparare: 10 minute + inmuiere
Timp de gatit: 5 minute

Ingrediente:
3-4 gogonele, mari cam cat o minge de tenis de camp
2 hasme (sau1 ceapa rosie de apa), taiate solzisori
1 ceapa mica, taiata solzisori
3-4 cepe verzi, taiate bucatele
3-4 catei de usturoi, taiati fasiute
1 mana de frunze de coriandru (optional)
sare
piper negru, macinat grosier
2 linguri de seminte de susan
2 linguri cu varf de alune, sau arahide
1 ardei iute rosu, taiat rondele pe diagonala
1/2 lingurita fulgi de ardei iute (optional)
1 limeta, feliata
1 lingurita de ulei brun de susan
ulei, pentru prajit

Instructiuni:
Se inmoaie hasmele in apa, intr-un castron, timp de 10 minute (acest lucru le va mai “inmuia” aroma). Se scurg bine si se tamponeaza cu prosoape de hartie.

Se incinge 1 lingura de ulei, intr-un wok, la foc mic. Se adauga usturoiul si gateste circa 2 minute, sau pana ce este frumos rumenit. Atentie mare sa nu se arda. Se scoate pe prosoape de hartie. Se pune deoparte jumatate din uleiul aromatizat cu usturoi.

Se adauga in wok inca 1 lingura de ulei si se rumeneste ceapa taiata solzisori. Se scoate pe prosoape de hartie.

Se prajesc uscat, fara ulei, semintele de susan si alunele, separat. Se toaca alunele grosier, cu un cutit.

Se amesteca intr-un castron tomatele verzi, hasmele, ceapa verde, frunzele de coriandru, daca folositi, semintele de susan, alunele prajite, piperul si sarea. Se stropeste mixtura cu ulei brun de susan, cu uleiul aromatizat cu usturoi si cu putin suc de limeta (stoarceti 1-2 feliute). Se amesteca din nou.

Se finiseaza salata presarand-o cu ceapa si usturoi prajit si ornand-o cu rondele de ardei iute. Se pastreaza alaturi cateva feliute de limeta, in cazul in care vreti ceva mai acrisor.
Se serveste salata ca atare, pe post de gustare, sau alaturi de carne prajita.

Nota:
Eu am folosit gogonele usor parguite, rozalii pe alocuri, fiindca mi se par mai gustoase decat cele verzi. Cele verzi sunt insa cele folosite in mod traditional in acest tip de retete. Puteti incerca ambele variante, daca doriti.

Birmanii folosesc la aceasta reteta, in mod traditional, si susan negru. Din pacate, acesta imi lipseste din camara, lucru pe care sper sa-l corectez cat mai repede.
Daca aveti susan negru si vreti sa-l folositi, nu-l prajiti ca pe cel alb, caci capata un gust amarui, oarecum neplacut.

Sfaturi:
Daca nu va place iuteala, renuntati la o parte din fulgii de ardei iute sau la rondelele de ardei iute. Nu elimimnati de tot iuteala, caci va veti indeparta de reteta originala: ea este gandita sa fie picanta si acrisoara, cu accente “pamantesti”, aduse de alune, susan si uleiul de susan.

Dupa gustul meu, adausul de usturoi si, mai ales, de ceapa prajita, este unul dintre punctele forte ale retetei. Eu am prajit mai multa ceapa decat cea indicata in lista de ingrediente (aveam nevoie de ea pentru alta reteta) si am sfarsit mancand aproape tot acest surplus. Combinatia de ceapa prajita cu alune, seminte de susan si restul ingredientelor mi s-a parut delicioasa.

Sumar reteta
recipe image
Nume Reteta:
Salata birmaneza de gogonele
Publicata:
Timp preparare:
Timp gatire:
Timp total:
Aprecieri:
41star1star1star1stargray Based on 1 Review(s)

10 comentarii pe “Salata birmaneza de gogonele

  1. cristi-j spune:

    Foarte interesant!

    Chiar asta aveam de gand sa spun si eu dar se pare ca, in ultimul paragraf, mi-ai luat-o inainte … hahaha. Mi-a placut ca ai folosit ceapa si usturoi prajite. In Indonezia se foloseste mult ceapa prajita pusa peste orice, eu de acolo am invatat, dar se intampla in mai multe tari.

    Daca fac reteta o sa folosesc gogonele verzi dar am doua lucruri de adaugat, cred ca as curata coaja si as pune o nota de dulce, fie un ingredient fie niste zahar in dressing.

    Vezi, oricat mi-ar fi placut sa stiu mai multe sau macar sa am o intelegere generala despre cum se fac lucrurile acolo, ce poate fi corect si ce nu, oricat mi-ar fi placut sa am un contact direct si o experienta cat de mica, macar o vizita scurta, in acest caz nu pot comenta deloc asa cum am facut-o ieri … hahaha … e foarte putin cunoscuta bucataria birmaneza dar de data asta exista motive pentru aceasta situatie asa ca nu e doar cazul meu … hahaha

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: Eu am doua o carte despre bucataria birmaneza… pare destul de OK, atat cat mi-as putea eu da seama. Am comparat vreo doua retete cu diverse variante de pe Internet si par sa fie ceea ce trebuie.

      Nu vad rostul curatarii de coaja, nu incurca cu nimic, asa cum nu incurca pielitele tomatelor coapte in salatele cu rosii. Cum spuneam, am folosit tomate verzi usor parguite, rozalii pe alocuri, surprinzator de dulci. Cred ca adausul de zagar trebuie sa se faca pe gustate, functie de cum sunt gogonelele.

      In ce priveste cunoasterea in detaliu a unei bucatarii etnice, mai ales a uneia exotice si indepartate, este practic imposibila. Trebuie sa traiesti ani de zile acolo, sa gatesti mult, alaturi de localnici, eventual sa ai ca partener de viata pe cineva care este de-al locului si caruia sa-i placa mancarea. Cazuri ca acestea sunt extrem de putine.
      Bucatarie romaneasca imi ofera neincetat surprize, ce sa mai zic de altele…

      • cristi-j spune:

        La salata pe care am facut-o eu, complet diferita de asta, mi s-a parut ca gogonele aveau coaja cam tare si sigur nu erau dulci.

        Foarte de acord cu ce spui. Si, pentru ca si mie mi se pare imposibil, nici nu pot avea pretentii si nici nu pot avea incredere in prea multii specialisti. Dar macar o intelegere generala data de cunostinte despre subiect si de contact direct si macar o scurta experienta ar fi foarte buna, ca sa poti sa faci diferenta dintre aiureli si realitate … hahaha

  2. Didi spune:

    Radu, te anunt ca din data acestui post, 6 noiembrie, am inceput sa primesc newsletter de la tine. Pana acum, nimic, sa stii!
    Nu-i bai, ca eram abonata RSS, dar am vrut sa anunt ca s-a rezolvat si cu mailul.
    Voi citi alta data, dar nu plec inainte de a-ti spune din nou ca faci niste fotografii incantatoare, demne de cea mai pretentioasa revista good food.

  3. Didi spune:

    Buna asta! Si eu credeam ca ma persecuta careva tehnic. 🙂
    Este bine ca esti perfectionist. Cred ca te ajuta si uneltele foto. Cu ce pozezi, daca poti sa imi spui? 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.