Niciodata nu cred ca am vazut leurda pe piata, atat de tarziu in luna aprilie – semn ca am avut o primavara rece si intarziata. Cum foarte multi dintre noi am ramas cu o multime de oua vopsite, cel putin asa mi s-a intamplat mie, m-am gandit sa va propun sa “reciclati” o parte dintre ele in aceasta salata de primavara.
Bucatarie: Retetele lui Radu
Dificultate: usor
Cantitate: 2 portii
Timp de preparare: 10 minute
Timp de gatit: 0
Ingrediente:
6 oua fierte tari, curatate de coaja si tocate grosier
cateva frunze de leurda intregi
cateva frunze de leurda, tocate
1/3 ardei iute rosu, tocat (optional)
sare
piper negru, proaspat macinat
12-15 masline negre
2 lingurite de mustar iute
2-3 linguri de ulei de floarea-soarelui
2 rosii, curatate de samburi si tocate marunt
8 cm bucata de castravete, curatat de coaja si seminte, tocat marunt
Instructiuni:
Se combina intr-un castronel, batandu-le cu un tel, mustarul cu ulei, sare si piper.
Se amesteca intr-un castron rosiile cu castravete, oua fierte, ardei iute (daca folositi), leurda tocata si masline. Se toarna peste ele sosul (vinegreta) preparat mai sus. Se amesteca bine. Se serveste salata la temperatura camerei, alaturi de vinul dvs. preferat.
Nota:
Este excelent ca in piete a inceput sa se vanda permanent leurda, atat cat tine sezonul ei. Imi aduc aminte, acum trei ani, cand am publicat primele mele retete cu leurda, se gasea foarte-foarte greu.
Totusi, nimic nu egaleaza leurda culeasa din padure. Poti alege frunzele mai tinere, a caror textura este mai frageda si mai putin fibroasa decat a frunzelor mature, care se aduc in piata. Gustul frunzelor tinere este, si el, mai placut, mai subtil, usturoiat intr-un mod mai discret si mai rafinat.
@cristi-j: Matale esti tinerel, in mod sigur ai alta digestie. Eu ma multumesc cu cateva inghitituri, ca sa fac o estimare referitor la aceasta salata, cam 2 oua, maximum. Mie mi se pare o cina Ok, mai ales ca eu o iau intotdeauna inainte de ora 19:00.
e bine ca exista un oarecare interes . eu ma gandeam la ce am vazut prin piete , desi exista o oferta bogata majoritatea treceau indiferenti , rar am vazut pe cineva sa cumpere.
daca si tu te numeri printre ei (desi ziceai ca-ti mor ierburile aromate … hahaha) si daca vei cultiva ceva exotic si interesant ca de exemplu niste ardei iuti mai deosebiti , sa-mi pastrezi si mie … hahaha
@cristi-j: De fapt, nu am plantat eu personal, ci un prieten, care se pricepe. Eu am deocamdata acasa cateva ghivece cu ierburi, de vreo luna. Pana acum, spre mirarea mea, au rezistat. Poate mi se schimba norocul? 🙂
In ce priveste ardeii, am plantat cateva soiuri straine, uinele pentru culoare, altele pentru iuteala. Deocamdata au incoltit toate. Sa vedem ce iese. Anul trecut am incercat cu niste Bhut Jolokia, dar nu s-a dezvoltat ca sa dea fruct; am gresit ceva.
Acelasi lucru am facut si eu în weekend. Mai multe variante pe aceeasi tema. În loc de rosii si castraveti am folosit fie grapfruit, fie boabe de rodie. Am folosit chiar si untisor – caruia îi doresc un succes de public la fel ca al leurdei.
@Alice: Reteta dvs. este o varianta mai cosmopolita. 🙂 Untisorul este in mod clar una dintre plantele care ar merita mai multa atentie.
@memphis : nu stiu la ce ora iei cina dar ma gandesc ca daca mananci o portie mica de salata e o cina prea usoara iar daca mananci o portie mare sunt prea multe oua si nu stiu daca 3-4 oua fierte tari seara pica prea bine . hehehe … cred ca mai sigur e la pranz iar la vin eu as spune un roze.
facuta ! … hahaha … un pic diferit , ouale mai mari , plus ceapa verde si ceva zeama de lamaie.
daca tot ai curatat rosiile si castravetele de samburi puteai sa faci la fel si cu maslinele , zic eu . si parca mergea pastrata o jumatate de ou pentru prezentare .
intr-adevar , anul asta sezonul a fost mai lung si mai intarziat iar in piata a fost parca mai multa leurda ca in alti ani , poate si pentru ca cererea a crescut . dar eu n-as spune ca leurda e la mare pret , nici pe departe . cat despre intoarcerea la gradinile proprii, la traditii si dorinta de a evidentia bucataria romaneasca , mi se pare o viziune super optimista si inca departe de realitate (doar partea cu gradinile e valabila dar cei care le aveau le foloseau si pana acum)
simbol zici ? pai nu seamana frunza aia lipita peste tot cu frunza de leurda ? deja s-au gandit altii la asta si inca fara sa-si dea seama … hahaha
@cristi-j: Sa stii ca eu vad cum este primita de public orice reteta cu leurda. Are mai multe afisari, mai multe like-uri si mai multe comentarii decat alte retete. Asta inseamna ca exista, macar la un oarecare nivel, un interes.
In ce priveste gradinile, multi dintre prietenii mei si-au cumparat terenuri si au pus-o de gradini, livezi etc. in fine, la nivel mic, pentru nevoile lor. Chiar si eu ma numar printre acestia. Nu este vorba doar despre cei care aveau deja terenuri, ci si de o noua “grupa” de amatori de gradinarit.
Frunza aia despre care vorbesti nu seamana deloc cu una de leurda. Habar n-am ce vrea sa fie, o fi din copacul prostiei, dar sigur nu este leurda. 🙂
Vad ca leurda este la mare pret in ultimii ani. Cand eram eu in tara, nu stia nimeni de ea. Cred ca salata este foarte buna, combinatia de ingrediente este una potrivita si, luand in consideratie asezonarea ca si culoarea unora dintre ingrediente, sunt sigur ca poate merge cu un vin rosu mai putin corpolent. Mi-ar placea o astfel de cina. 🙂
@memphis: Asa este. Cred ca fenomenul de reintoarcere catre gradinile proprii – in locul vegetalelor de la hipermarket – de reintoarcere la traditii – ca raspuns fata de alimentele straine, cel mai des de calitate mediocra, care au inundat magazinele – si dorinta de a evidentia bucataria romaneasca – din pacate, imaginea ei, atat in tara cat si in afara tarii, nu este deloc grozava – au dus la aceasta popularitate, oarecum neasteptata, a leurdei. Ea nu este, propriu-zis, o planta tipica Romaniei, dar nici nu creste chiar peste tot; mai adauga la asta sezonul scurt, ceea ce o face cu atat mai dorita. Are calitatile necesare unui simbol. 🙂