Nu avem noi cea mai tare bucatarie. Nu este nici din cale afara de sanatoasa, nici prea diversificata, nici decorativa, si mai ales nu este nici promovata si nici cunoscuta. Avem insa cateva retete pe care le putem considera lejer adevarate capodopere. Sau asa le consider eu.
Una dintre acestea este salata de vinete. Am mancat salata de vinete si in Franta, si in Italia, am degustat-o in Grecia si Turcia, am incercat-o si in Belgia, Spania si Bulgaria. Unele mi-au placut, altele nu. Insa niciuna nu este atat de buna ca cea facuta in Romania (bulgarii ne cam copiaza si reusesc si ei o varianta foarte buna).

Salata noastra este atat de fina si de deosebita incat francezii o numesc “caviar” de vinete. Norocul nostru ca nu este la fel de scumpa si ca ne-o putem face singuri, acasa.

Ca orice fel de mancare definitoriu pentru o bucatarie etnica, aceasta salata se prepara in nenumarate variante, dupa cum o prefera fiecare: simpla, cu iaurt, cu smantana, cu galbenus de ou, cu ceapa, cu maioneza, cu usturoi, cu verdeata etc. Se serveste, de asemenea, nu intr-un singur fel: totdeauna cu paine, dar in rest exista variatii, caci se folosesc legume si verdeturi proaspete (rosii, castraveti, ardei grasi, patrunjel), dar si ardei copti.
Preferata mea este salata de vinete cu maioneza si un pic de ceapa, bine asezonata cu sare si piper, cu un pic de suc de lamaie si alaturi de ardei copti. Painea musai sa fie proaspata. Maioneza o leaga mai bine si ii da o culoare frumoasa; secretul este sa nu fie prea multa, ca sa nu acopere gustul vinetelor. Gustul de maioneza se “usureaza”cu putin suc de lamaie, mustar si piper.

Bucatarie: romaneasca
Dificultate: usor
Cantitate: 4 portii
Timp de preparare: 3 minute
Timp de gatit: 10 minute plus curatare, scurgere si tocare

Ingrediente:
1 kg vinete carnoase si lunguiete
2 galbenusuri de ou, la temperatura camerei
6 linguri de ulei de floarea-soarelui
sare
1/2 ceapa mica, tocata marunt, sau dupa gust
piper negru, proaspat macinat
2 lingurite de mustar cu boabe
1 lingurita de suc de lamaie
patrunjel, pentru ornat
paine, pentru servit

Instructiuni:
Se coc vinetele direct pe flacara, pe ochiurile aragazului, pana ce sunt foarte moi iar coaja plesneste si incepe sa se carbonizeze. Se iau de pe flacara si se curata de coaja cat de repede se poate. Cu cat se lasa mai mult la racit, cu atat se curata mai greu.
Se pun apoi pe un plan inclinat, sau intr-o sita, sa se scurga.

Intre timp de prepara maioneza. Se combina intr-un bol galbenusurile cu mustar, sare si piper. Eu prefer mustarul cu boabe, caci da salatei o textura interesanta si un aspect putin diferit. Se adauga apoi treptat uleiul, cateva picaturi la inceput, amestecand viguros. Pe masura ce se creeaza emulsia, se pot adauga cantitati mai mari. Cand se obtine o cantitate de maioneza cam jumatate din cea de vinete, se gusta, se potriveste la gust cu sare, piper si suc de lamaie si se pune deoparte.
Atentie, daca ouale si uleiul nu sunt la temperatura camerei este posibil ca maioneza sa se taie. Temperati-le inainte de a le folosi. Mustarul are rol de a stabiliza emulsia si de a da un gust placut, iute-acrisor.

Se toaca apoi vinetele cu un cutit, ori satar nemetalic (cel mai bine de lemn, ori din ceramica), pana ce se obtine o pasta omogena, foarte fina. Metalul oxideaza vinetele si le schimba culoarea si gustul.
Se amesteca intr-un castron mare vinetele cu ceapa tocata si cu maioneza. Salata se potriveste de sare si piper si se serveste, ornata cu patrunjel, alaturi de paine proaspata.
Se obtine o salata fina, de culoare deschisa.