Şi a fost „Marea Gratareala” – martie 2012

Ieri s-a încheiat cu succes, la casa „Mara” din Slanic-Prahova, cea de-a doua editie din „Marea Gratareala”. Au participat 17 persoane, toti adulti, sositi mai ales din Bucuresti, dar si din Ploiesti, Otopeni si Focsani.


Eliberati de „povara” iernii si de amenintarea viscolului si a zapezii, care au cantarit greu la precedenta editie, am avut parte de o vreme superba, destul de calda si cu mult soare, lucru ce a dus la o atmosfera relaxata, de adevarata vacanta.
Noua organizare mi-a permis sa pot petrece mult mai mult timp alaturi de oaspeti, iar Dan, Gilberto, Mircea si Alex au gatit cot la cot cu mine. Am punctat deci la capitolul numit de mine „interactionare cu oaspetii”, cel la care am simtit ca am cam ramas dator data trecuta.


Ideea de a organiza un mic tur al Slanicului, cu vizite la salina, la Muzeul Sarii si la Baia Baciului a fost si ea foarte buna, caci a dat ocazia oaspetilor nu doar sa-si umple în mod placut timpul dintre mese, dar si sa se cunoasca între ei. Grupul a fost, ce-i drept, si mai omogen ca varsta fata de data trecuta, asa ca, parca, atmosfera s-a „legat” mai repede.


Mancarea a placut, am avut timp destul de povesti si cred ca, datorita amintirilor mele, Thailanda va avea precis acest an un plus de turisti din Romania. Punctul forte al acestor zile a fost sambata dupa-amiaza, cand gratarul Ascona 570MX si-a dovedit din nou utilitatea si calitatile deosebite. De data aceasta am avut si o butelie cu propan, eliminand astfel micile inconveniente de data trecuta, cand am folosit una cu butan care nu a reusit sa faca fata prea bine temperaturilor scazute.


Fiindca a fost ziua Cristinei (o felicit din nou si sper ca anul viitor sa si-o serbeze tot la Casa „Mara”), am facut unele schimbari în program: gratarul s-a facut mai repede si am introdus în meniu si cateva delicatese aduse de Cristina pentru a-si marca ziua, seara s-a dansat mult si totul s-a încheiat tarziu de tot, la obisnuitul foc de tabara, alaturi de mult vin fiert. La sfarsit eram frant, dar într-o dispozitie foarte buna; ca si data trecuta, miroseam a mancare din cap pana-n picioare, aveam mainile crapate si „împodobite” de cateva mici taieturi superficiale, dar eram fericit ca totul s-a sfarsit cu bine.


La capitolul mancare, cel mai mare succes a fost înregistrat de tocurry, tarta Tatin în varianta personala, cartofii cu rozmarin, frigaruile de pui cu trei sosuri si cele de fructe. Pieptul de rata si muschiul de porc aduse de Cristina si – ma laud si eu putin – gatite dupa ideile mele, au fost vedetele gratarelii. De asemenea, „dulce-de-iute” si „arde-iute” au fost iarasi la înaltime si au placut tuturor.

Fata de data trecuta am schimbat meniul cam în proportie de 50%, si nu ma refer aici la „bonusurile” aduse de Cristina. Desi se spune ca echipa castigatoare nu se schimba, iar la sport probabil ca este un adevar imuabil, eu va anunt ca data viitoare voi schimba destul de mult meniul, si nu din lipsa de succes. Ce sa fac, îmi place sa gatesc mereu lucruri noi si am prea multe idei pe care doresc sa le pun în practica; cred ca de aceea nu mi-ar fi placut sa lucrez într-un restaurant, tocmai ca sa evit sa gatesc la nu stiu cata oara la rand aceleasi preparate.

Interesant a fost si faptul ca, în noua organizare, avand mai mult timp liber, am reusit sa observ altfel lucrurile si, cel mai imprtant, am avut timp sa gandesc mai mult. De data viitoare aceste eveniment se va schimba din nou, de data aceasta si mai drastic: nume, abordare, meniu si pret. Sa nu credeti ca acest lucru înseamna ezitare si bajbaiala; înseamna doar îmbunatatirea prestatiei mele si a echipei de organizare, pana cand vom obtine ceva cat mai aproape de perfectiune. Sper ca maine, citind anuntul urmatorului eveniment, sa fiti surprinsi placut si, cel mai important lucru, sa dotiti sa participati.
Îi multumesc lui Dan2 pentru fotografii si vreau sa-i reamintesc Lorenei ca astept si pozele ei, asa în zilele urmatoare sper ca voi adauga la acest articol alte cateva instantanee interesante.