Si am revenit la Siam

Siam, restaurant thailandez
Str. Amiral Urseanu nr. 1, Bucuresti

Unul dintre restaurantele care mi-a placut cel mai mult in Bucuresti a fost Siam, în perioada în care s-a aflat pe Strada Eminescu. L-am descoperit prin 2006, deci dupa ce ma întorsesem din prima mea calatorie la Bangkok si începusem deja sa ma preocupe mancarea asiatica. Mi-am dus acolo toti prietenii si o parte din familie; cred ca am fost de vreo 20 de ori în total.

Îmi placea totul, mai ales mancarea. Citisem undeva ca bucatari erau un cuplu de thailandezi si, tocmai cand mi-am luat inima în dinti sa vorbesc cu patronii si cu bucatarii si sa fac un articol cu ei pe blog – asta se întampla prin septembrie 2009 – restaurantul dispare! Am fost foarte trist, stiind ca, dupa disparitia Siam-ului, Bucurestiul ramanea doar cu un singur restaurant thailandez (al carui nume nu vreau sa-l pomenesc) care, în opinia mea, era si prea scump si nici nu servesc mancare autentica si nici prea bine gatita.
Siam, restaurant thailandez, Bucuresti
M-am bucurat teribil cand am aflat ca s-a redeschis si doar faptul ca luni de zile am fost extrem de ocupat m-a împiedicat sa-l vizitez. Ei, sambata trecuta, un prieten ne-a invitat, de ziua lui, la un restaurant asiatic, la alegerea mea. I-am propus Siam, stiind ca era o buna ocazie sa-mi revad, de fapt, doi prieteni: sarbatoritul si restaurantul. Propunerea mi-a fost acceptata si, uite asa, am ajuns sa vizitez noul Siam.
Siam, restaurant thailandez, Bucuresti
Prima impresie a fost buna. Noul local este mai mic, cu mai putine mese. Interiorul foloseste un contrast cromatic de negru cu rosu-închis, care mie mi s-a parut un piculet prea agresiv vizual, dar celorlalti le-a placut. Decoratiile erau tot cele pe care le stiam deja de la vechiul Siam. Statuia mare, bogat decorata a thailandezei care te întampina cu salutul traditional, sculpturi în lemn reprezentand scene cu elefanti, sau elemente decorative geometrice.

Din pacate, ca si înainte de fapt, restaurantul era cam gol. Cred ca eram în total 8 clienti. Ce-i drept, între timp au mai aparut cativa, dar impresia era ca Siam face parte dintre restaurantele care au multe de oferit, sunt bine situate (aproape de Piata Romana, chiar langa Observator), dar care nu beneficiaza de un marketing eficient.

Am comandat 9 feluri de mancare, dintre care doua deserturi. Serviciul a fost foarte prompt si extrem de rapid, asa ca nu trecuse nici macar un sfert de ora si masa se umpluse deja. Am luat-o ca pe un semn ca bucataria este bine organizata. Sigur ca majoritatea preparatelor erau deja gatite, dar toate aratau ca si cand fusesera preparate pe loc, chiar si gustul, aroma si culoarea lasand aceeasi impresie.
Daca as fi mancat prima data la un restaurant thailandez as fi fost, probabil, foarte multumit de mancare. Din pacate însa, lucrurile nu stateau asa. Am siguranta ca la vechiul Siam se manca mai bine. Poate ca managementul face efoearturi sa mentina preturile la un anumit nivel si atunci face rabat la unele ingrediente, poate ca era o lipsa de moment, oricum ceva s.a întamplat. Pad Thai-ul de sambata se baza doar pe pui, nu mai continea creveti si nici tofu, iar taiteii erau al naibii de asemanatori cu fideaua. Desi mi-era foame si mi-am mancat portia rapid, am avut timp sa observ ca taiteii nu erau de orez si nici de celofan. Totusi, gustul era bun, poate si datorita setului de trei sosuri pentru asezonare, pe care îl puteti gasi în meniu.
Siam, restaurant thailandez, Bucuresti
Aripioarele umplute, o curiozitate care ma entuziasmase în urma cu cativa ani, erau acum altfel: mult mai „umflate”, dar umplutura era o tocatura mai putin fina si agreabila decat în vechea versiune.
Supa tom yum goong, pe care fiul sarbatoritului o astepta cu nerabdare, s-a dovedit a fi mai prost gatita decat versiunea de pe blogul meu, si decat ceea ce amicul meu gateste el însusi acasa la el. Nu avea lapte de cocos, iar asezonarea era cam „moale”.
În schimb, pentru ca nu au fost doar dezamagiri, frigaruile cu sos de alune (satay), phad med mamuang (pui cu alune caju) curry-ul verde de pui si curry-ul masaman de vita mi s-au parut foarte bune.
Siam, restaurant thailandez, Bucuresti
Au urmat deserturile. Sa nu ma întelegeti gresit, nu ma astept la mari deserturi în bucataria asiatica. Aici, noi europenii, îi batem la mare distanta, zic eu. Au însa deserturi usoare, cu multe fructe, care sunt agreabile. Am comandat orez lipicios cu mango si banane cu lapte de cocos. Erau deserturi pe care le-am mancat în Thailanda si pe care le-am gatit si eu în mai multe randuri. Impresia a fost din nou asa si asa. Mango era din cutie, iar textura fructului era mult mai moale decat mi-ar fi placut. În fine, în Romania nu ai mango la îndemana în fiecare zi si este mai sigur sa lucrezi cu o cutie de mango în sirop. Sta bine mersi 2 ani în camara si o desfaci doar cand ai nevoie.
Siam, restaurant thailandez, Bucuresti
Bananele au fost bunicele: rondele în mult lapte de cocos, dulce si aromat. Totusi, prefer în mod clar varianta de pe blogul meu, în care bananele au suprafata crocanta, iar aroma are un mic „je ne sais quoi” în plus, prin adausul de suc si coaja rasa de limeta, un truc inventat împreuna cu Costel Clipescu, într-o emisiune la Brava TV. Ce-i drept, este un pic mai mult de munca, dar rezultatul este absolut deosebit.
Siam, restaurant thailandez, Bucuresti
Preturile din meniul de la Siam sunt modice, mi s-au parut chiar mai mici decat la ultima mea vizita, în vechiul local. }n general sunt pe undeva pe la 25-35 lei, doar cateva ajungand pe la 45 lei (exista si un singur pret de 50 lei, pentru specialitatea bucatarului, o chestie interesanta care merita încercata, un peste gatit la “lumanare”; mai mult nu va spun, va las sa descoperiti singuri).

Citeste si articolul →   Cititorii si cautarile lor - partea 3

Am avut de data aceasta si îndrazneala, profitand de o perioada de acalmie datorata lipsei clientilor, sa solicit o scurta întalnire cu cei doi bucatari si am fost lasat, cu amabilitate, sa arunc o privire si prin bucatarie. Mica, dar curata, cu „mise en place”-ul facut, iar cei doi bucatari pareau sa se miste extrem de eficient în acel spatiu restrans. Un cuplu foarte simpatic, care deja o rupe usurel pe romaneste: el originar din Chiang Mai, al doilea oras al Thailandei, situat în nordul tarii, ea din îndragitul meu Bangkok.
Siam, restaurant thailandez, Bucuresti
Plini de zambet, ca toti thailandezii, bucurosi sa auda complimente despre mancarea gatita de ei. Criticile am preferat sa le pastrez, în acel moment, doar pentru mine. Nu vroiam sa stric în niciun fel atmosfera si nici sa le sterg zambetele de pe buze, mai ales ca prietenul meu si familia sa au fost o companie deosebita si ne-am simtit cu totii extraordinar.

Concluzie: mancarea: 3 puncte, serviciul: 4 puncte, atmosfera: 4 puncte, portii: 4 puncte, pret: 3 puncte, igiena: 4 puncte. Un total de 22 de puncte din 30 posibile. Nu este rau, dar nici nemaipomenit si cred ca reflecta corect impresia pe care mi-a lasat-o actualul Siam. Sunt însa convins ca restaurantul are un potential care îi permite sa obtina mai mult de atat pe viitor.

Tragand linie si încercand sa fiu cat mai obiectiv, am fost poate un pic dezamagit, dar în general pot sa spun ca restaurantul merita vizitat si ca m-am bucurat enorm ca a ramas “în piata”, cum se spune. Poate ca am devenit eu prea pretentios, poate ca ma dusesem acolo cu asteptari prea mari, poate ca nu mai reusesc sa vad lucrurile cu ochii clientului obisnuit si sunt „tarat” deja de o deformatie profesionala. Oricum, va recomand sa vizitati acest restaurant: serciviul este bun si rapid, atmosfera este interesanta, iar în bucatarie gatesc doi bucatari buni, veniti direct de la „sursa”. Şi apoi mancarea thailandeza este atat de buna, încat chiar si atunci cand dezamageste putin persoane dificile ca mine, este mai buna decat aproape orice altceva!

Citeste si articolul →   Binevenit, bine servit, bine hranit!

Legenda:
0 puncte: execrabil / scump ca ochii din cap
1 punct: rau / mult prea scump
2 puncte: binisor / cam scump
3 puncte: mediu / pret ok
4 puncte: bine / destul de ieftin
5 puncte: excelent / neasteptat de ieftin

6 comentarii pe “Si am revenit la Siam

  1. memphis spune:

    Eu cred ca ai devenit mai familiarizat cu bucataria thailandeza si ai invatat sa o gatesti. Cum faci asta pe indelete si ai la indemana si ingredientele corecte, si nici nu-ti pasa prea mult de pretul de cost ca doar gatesti pentru tine, normal ca mancarea iti iese mai buna decat cea de la restaurant. Chiar daca acolo gatesc thailandezi. Oricat de bine ar face-o, daca mango este din cutie, sau daca tocmai li s-a terminat laptele de cocos, sau daca li s-a impus o reteta mai ieftina, nu au cum obtine mai mult. Pare mai degraba o vina a managementului.
    Oricum, articolul tau pare obiectiv si razbate, dincolo de el, un mare dor de Thailanda. Ti-am citit si seria de articole de la Bangkok si m-ai facut si pe mine sa-mi doresc sa ajung acolo.

    • Radu Popovici spune:

      @memphis: Da, este clar ca managementul are partea sa de vina: la Pad Thai, de exemplu, si tofu si crevetii se gasesc usor pe piata, deci ori s-a facut economie, ori aprovizionarea este deficienta. Ai dreptate si cu dorul de Thailanda, abia astept sa o revad. 🙂

  2. Radu Popovici spune:

    @Cristi: Fost la tine pe blog, citit si placut! 🙂 Sunt curios sa traiesc si eu experienta unui restaurant decorat cu stele Michelin, desi bucataria pe care ai descris-o tu, de exemplu, pe mine nu ma atrage in mod deosebit. Mi se pare cam indepartata de naturalul ingredientelor, cam prea mult tratata termic, cam prea fitoasa. Gusturile mele sunt mai putin sofisticate, indreptate mai mult spre mancarea gatita simplu, spre hrana robusta, proaspata si plina de gust si aroma. Curiozitatea totusi exista. Poate voi da o fuga la Budapesta.

  3. Cristi spune:

    Am citit cu mare placere, Radu, acest text. As citi non stop cronici de restaurante, scrise bine 🙂 .
    Imi pare bine cand citesc texte/critici avizate, si sper sa citeasca si cei de la Siam acest text.
    Iti recomand si cronica mea de astazi, facuta la prima experienta la un restaurant Michelin 🙂 .

  4. Radu Popovici spune:

    @Eugen: Tocmai am tinut una marti. De acum inainte le voi anunta pe blog si voi da datele de contact pentru inscriere. Urmatoarea va avea loc probabil dupa 15 mai.

  5. Eugen spune:

    Salut, in primul rand iti multumesc pentru magazinul din Piata Amzei. Am descoperit acolo un mic paradis, eu le tot cautam pe al arabi, de la unul la altul dar aici vad ca sunt multe stranse in acelasi loc. O sa incerc acest restaurant, sunt de asemenea fascinat de bogatia orienta sub toate aspectele ei. Mai am o mica intrebare pentru tine, ai mentionat ca la biscuit vei mai organiza intalniri, ne poti spune din timp pentru a face loc in agenda?

    Cu stima, Eugen

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.