Sondaj de opinie: Care dintre culturile culinare, care ne-au influenţat bucătăria, este preferata dvs.?

De-a lungul secolelor, de când teritoriul de astăzi al României era locuit de daci şi până astăzi, cultura, limba, mitologia şi tradiţiile noastre au fost influenţate de alte culturi, fie ele ale cuceritorilor, fie ale vecinilor.
Aş vrea să vă cunosc părerea şi preferinţele. Mă interesează să aflu care anume cultură culinară, care ne-a influenţat bucătăria la un moment dat, este preferata dvs.? Eu am listat şapte culturi care şi-au pus amprenta, mai mult sau mai puţin, asupra bucătăriei noastre; sper ca o eventuală omisiune a mea să fie îndreptată de dvs. Comunicaţi-mi-o şi voi completa lista răspunsurilor posibile.
Găsiţi acest sondaj în partea dreaptă a paginii, pe la mijlocul ei.

Am ales culturi culinare care sunt şi active şi astăzi şi care ne sunt la îndemână; aşa se explică absenţa culturii romane, care a avut, înainte şi după cucerirea Daciei, timp de peste 100 de ani, un rol extrem de important.
Cred că mulţi dintre dvs. au avut ocazia să guste bucate din culturile listate, fie în călătorii, fie în restaurantele etnice din Bucureşti sau celelalte oraşe ale României, aşa că vă bănuiesc a fi, cât de cât, în temă cu obiectul sondajului.
Mi-ar plăcea dacă nu v-aţi limita doar la a bifa una dintre opţiunile sondajului de opinie, ci şi dacă aţi posta un comentariu argumentându-vă opţiunea, sau spunându-vă părerea despre sondaj în sine, ori atingând un alt subiect legat de acest sondaj.


Citeste si articolul →   Ce bucătărie etnica te-ar interesa cel mai mult? – sondaj de opinie

11 comentarii pe “Sondaj de opinie: Care dintre culturile culinare, care ne-au influenţat bucătăria, este preferata dvs.?

  1. Ozzy spune:

    Hmm…
    Ne putem da cu parerea despre influente, dar cam atat. Pentru ca noi nu ne-am stabilit inca istoria. De parca ne-ar fi rusine cu ea am ascuns 1000 de ani de istorie – de la retragerea aureliana pana la Basarab I – si ne-am inventat un crez in loc de istorie, credem ca… Se pare ca … Nu verificam nimic, luam de bun ceea ce ne convine. Intreb pe romani: De ce tara noastra se numeste Romania? De ce popor roman? De nu vlah/valah? De ce nu dac? Cand pasoptistii au hotarat in 1862 ca viitorul regat sa se numeasca Romania, pe ce criterii au facut-o? Au auzit romanii despre Ρωμανία, Romanía? Da, Romania Imperiala. Cea mai mare civilizatie a vremurilor, leaganul crestinismului, etc. In sec.5, cand vesticii traiau in bordeie, Romania da un edict imperial sa nu se mai ridice case mai mari de 10 etaje.

    In afara de asta, noi nu mai avem influente. Cultura gustului la romani s-a redus la friptura cu cartofi prajiti. Pe care, culmea, le face si acasa.
    Daca citesti „200 de retete cercate si alte trebi gospodaresti” scrisa de Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi in 1841 realizezi ca am pierdut cam totul din gastronomia valaha. Ori indreptarul stolnicului Cantacuzino, din timpul lui Brancoveanu. Aveam o gastronomie puternic influentata de romei. Acum le zicem bizantini, dar nu a existat termenul acesta in trecut. Era Romania si era locuita de romei.

    Bulgarii sunt la origine un neam turcic. Prin sec 5 au avut pe langa Volga un stat numit in istorie Bulgaria Mare. Cam pe unde este Tatarstan acum. Neam turcic, adica tatarii kazanezi pretind ca se trag din Volga Bulgars. Neamurile turcice sunt ca tatarii, turcii din Turcia moderna seamana cu persii, oghuzii au fost triburi inrudite cu persii, turcizate. Imperiul Turk din sec.7 a fost un fel de America pentru neamurile nomade. Dar ma duc prea departe cu istoria. Deci bulgarii tatari vin in Romania Imperiala si traiesc alaturi de vlahi. Au existat mai multe vlahii, nu intru in amanunte. Si ca mi-am amintit acum, daca vreti un produs traditional specific romanesc (adica valah), pe care l-am avut din antichitate, este branza. Vlahii din Tessalia (Vlahia Mare), cei din Epir, megleno, de fapt in general toti vlahii, fiind neam de pastori, furnizau Constantinopolelului branza. Caruia altii ii spun Feta Bulgareasca. O numesc asa pentru ca vlahii au trait alaturi de bulgari, au intemeiat Primul Imperiu Bulgar (681-1018 parca) si Imperiul Vlaho-Bulgar (1185-1290), pe care altii il numesc tarat. Ionita Caloian a primit titlul de Rex al Regnum Blachorum et Bulgarorum. Marea Invazie Tatara a lasat stepa cumana vacanta (Campia Romana), iar in 1283 dupa ani de comploturi si presiuni in colaborare cu turcii si tatarii dinastia vlaha a Asanestilor decade, urmeaza o perioada de prigoana asupra vlahilor si bulgarilor, astfel ca vlahii trec Dunarea in nord si un cuman „descaleca” si intemeiaza Ungrovlahia, pe care noi astazi o numim Tara Romaneasca.

    Astfel ca toate tarile balcanice au plecat de la aceeasi baza gastronomica: Romania Imperiala cu capitala la Constantinopole. Vlahii, bulgarii, sarbii (slavoni), macedonenii, croatii, vlahia morava, grecii, etc. am pornit cu acelasi patrimoniu culinar , dar cu posibilitati de ingrediente diferite. Mai tarziu valahii au influentat de ucrainieni, pe lesi, pe unguri, pe tatari. Mangupul a influentat Moldova, dupa caderea bizantinilor Principatul de Theodoro (Mangup) din peninsula Crimeea, sub controlul imperiului Trapezunt, care a fost continuatorul al ortodoxiei dupa cruciada a patra. Maria de Mangup a fost sotia lui Stefan cel Mare.

    Am studiat cartile de bucate vechi si am gasit in ele influente din toate partile. Dar noi am pierdut cultura gastronomica, astfel ca nu mai suntem in stare sa facem o friptura de vita, majoritatii romanilor le iese opinca.

    • Radu Popovici spune:

      @Ozzy: Asa este, istoria invatata la scoala pare a fi una destul de departata de ceea ce se poate deduce din izvoarele istorice. Avem un fel de vid de 1000 de ani, incepand cu perioada de dupa retragerea aureliana. Cu toate acestea, influentele suferite de cultura noastra culinara se pot vedea destul de usor. Poate nu toate, dar in mod sigur cele mai importante dintre ele.

      Nu stiu daca afirmatia ca ne-am pierdut cultura gastronomica este corecta. Mai curand suntem pe cale de a o fauri, asa cum au fost toate generatiile care s-au succedat inaintea noastra si cum vor fi cele care urmeaza. Unele generatii au mai mult succes, altele nu.

      Eu cunosc persoane care au cultura culinara, dar nu stiu sa gateasca; nu doar carnea de vita… nu stiu sa gateasca punct. Lipsa aptitudinilor de bucatar nu inseamna automat lipsa culturii culinare. Este ca si cum ati afirma ca cine nu stie sa joace bine fotbal nu are cultura fotbalistica; imi cer scuze pentru aparenta ducere in derizoriu a discutiei, dar aceasta comparatie care ma ajuta sa fiu mai clar.

      In rest, comentariul dvs. depaseste cadrul articolului meu.

  2. Cami spune:

    In functie de zona geografica avem diferite influente. In Ardeal predomina influentele germana si maghiara. In Moldova si Muntenia predomina influenta turca/greaca in combinatie cu influenta franceza din sec. XIX-XX. Daca ne limitam la Dobrogea, influenta este cu siguranta turca, mai putin Delta unde avem o puternica influenta rusa.
    Nu stiu daca avem influente anterioare secolului XIV cu exceptia traditiilor dacice legate de oierit. La acest capitol cred ca noi i-am influentat pe altii. Aceste influente se gasesc in tot estul Europei, purtate de stramosii nostri in timpul transhumantei. De mentionat ca termenul ”pastrama” s-a impus inclusiv in limba engleza :)) . Influentele romane este putin probabil sa se fi pastrat dupa retragerea administratiei din Dacia. Familiile instarite, care puteau pastra aceste influente cred ca au preferat sa se retraga la sud de Dunare decat sa ramana pe loc si sa faca ”schimburi culturale” cu gotii(chiar daca retragerea la sud nu i-a ajutat, la vremea respectiva nu stiau ca gotii vor ajunge pana in Grecia). Au ramas pe loc doar cei mai putin instariti, care trebuie sa fi pastrat obiceiurile culinare dacice pentru ca educatia si situatia financiara au limitat influentele romane.
    Bucataria se dezvolta cu precadere in zonele urbane, iar pe timpul migratiilor urbanizarea era inexistenta in aceste locuri. Densitatea populatiei trebuie sa fi fost foarte mica daca ungurii au adus colonisti ca sa-si apere granitele. Stefan cel Mare a apelat la randul sau la colonisti pentru a intari statul iar Valahia a beneficiat de multi refugiati de la sud, in special bulgari. Odata cu aparatia statelor romanesti, la sfarsitul sec. XIV, incep sa apara si aglomerarile urbane unde trebuie sa se fi dezvoltat bucataria romaneasca. In sec. XV, atat Valahia cat si Moldova erau sub influenta otomana si au ramas asa patru sute de ani. In aceasta perioada au venit influentele turca si greaca. Consider totusi predominanta influenta turca din doua motive. Primul ar fi ca cele doua bucatarii au multe elemente comune care sunt si astazi disputate de fiecare parte. Al doilea ar fi ca grecii care au venit aici erau originari din Istanbul, fiind la randul lor influentati de turci.
    In sec. XIX, cand familiile instarite au inceput sa-si trimita copiii la studii in capitalele europene, au aparut doua influente occidentale. Cei din Regat studiau la Paris si s-au intors cu influente franceze, iar cei din Ardeal studiau la Viena si au adus influente austriece.
    In zilele noastre avem influentele globalizarii: burgeri, pizza, etc.
    Ma surprinde introducerea in sondaj a bucatariei sarbesti. Cand se formau statele romanesti ei erau deja vasali turcilor(in batalia de la Nicopole cavaleria sarba lupta de partea turcilor) asa ca nu vad cum puteau avea influente la nord de Dunare. Poate doar cei care au fost invitati de unguri sa emigreze in Banat pentru a-i ajuta in luptele cu turcii.
    Ma asteptam asa vad in sondaj influenta germana. Consider ca sasii au influentat mai mult decat austriecii. Cat de usor ar fi sa deosebim influentele sasilor de cele ale austriecilor? Ca din Ardeal si pana in Alsacia, diferitele bucatarii nationale au cam multe in comun…Daca nu cunosti detaliile este foarte usor sa faci confuzii…
    Nu stiu nici daca putem vorbi de o influenta bulgara. In aceasta privinta cred ca vorbim mai degraba de identificare decat de influente. Am experimentat de multe ori bucataria bulgara, cautand de fiecare data ceve ce nu are corespondent la noi. Tot ce am incercat, cu o majoritate covarsitoare, avea un echivalent romanesc. Daca ne uitam la ceramica si costumele populare bulgare de la nord de Balcani, vedem multe asemanari cu ale noastre. In afara de limba vorbita nu par sa fie multe diferente intre noi.

    • Radu Popovici spune:

      @Camil: Multumesc pentru acest comentariu detaliat si la obiect.

      Anterior secolului XIV se pare ca exista la noi o influenta bizantina (am asimilat-o bucatariei grecesti) si sarba. Inainte de Kossovopolje sarbii erau o mare putere in Balcani si au avut legaturi multiple cu spat iul romanesc.

      Poate ai dreptate cu influenta germana, nu doar din cauza sasilor ci si fiindca mult timp elita romaneasca din secolul al XIX-lea a studiat si in Germania, nu doar in Franta.

      Faptul ca avem multe preparate culinare (plus olarie, costume, pobiceiuri) in comun cu bulgarii ar putea fi, dimpotriva, un semn de influentare reciproca puternica.

  3. Stanescu Mirela spune:

    …iar de placut imi plac toate; oricat de bun ar fi un preparat culinar, nu l-as putea consuma la nesfarsit ( „impartiala ca tot
    romanul” )

  4. Stanescu Mirela spune:

    Cum de la 3 ani (ai mei) parintii mei au revenit in Bucuresti, bineinteles ca influentele bucatariilor turca si greaca au predominat in familie, cunostinte, prieteni. Fineturile bucatariei franceze erau prezente la ocazii speciale (aniversari, onomastici, baluri, banchete, etc). Mai tarziu am descoperit mancarea ungureasca (intai in Ardeal, apoi in Ungaria): gustoasa, savuroasa, dar destul de grea.
    In concluzie, cred ca in sudul tarii influentele bucatariilor turca, greaca si apoi franceza au avut cuvantul cel mai greu de spus. Vecinii cei mai apropati si invadatorii cei mai frecventi pe perioade lungi de timp au influentat cel mai mult prepararea bucatelor din regiunea respectiva.
    Nu pot sa ma limitez la o singura influenta. Sic !?

    • Radu Popovici spune:

      @Stanescu Mirela: Acum, daca nu poti, nu poti, asta este. 🙂
      Si mie mi-ar fi greu sa aleg intre bucatariile greaca, turca si franceza, nu neaparat in ordinea asta.

  5. cristi-j spune:

    Prima reactie ar fi “da’ de ce ?”, “da’ de ce vrei sa ne cunosti parerile si preferintele?” … hahaha.
    O intrebare mai interesanta pentru mine ar fi “care a fost cea mai importanta influenta asupra bucatariei romanesti?” dar nu stiu daca se poate raspunde la asta.

    Sincer sa fiu eu ma cam incurc in influente. Care ar fi o definitie general acceptata, care sunt limitele in timp si spatiu, care sunt conditiile pentru a recunoaste o inflenta si daca trebuie sa fie originala sau la mana-a-doua ? Nu stiu exact care sunt influentele si care e influenta acestor influente. Poate ar trebui sa le trec pe toate, tot ce a avut o legatura cu teritoriul si populatia dintre granitele Romaniei de azi. Unele sunt atat de adanci si vechi incat nici nu le mai constientizam, altele sunt subtiri si delicate iar altele sunt proaspete si par puternice tocmai pentru ca sunt proaspete.
    Adica de ce e mereu mentionata influenta sarbeasca, pe care mie imi e greu sa o identific, iar cea bulgareasca nu? Influenta austriaca e aceeasi cu cea germana si saseasca sau nu? Si daca tot sunt puse influente la mana-a-doua poate ar trebui puse si cele arabesti, mai vechi sau mai noi. Ca sa nu mai zic de cele recente, de exemplu toate mancarurile de tip fast food ar putea fi considerate usor ca fiind americane si sunt destule, nu doar hamburger (de la ketchup cu pizza sau cartofi prajiti, trecand prin hot-dog si ajungand la orice/totul acoperit si prajit in baie de ulei, plus multe altele).
    Cea care insa merita cel mai mult mentionata, dupa parerea mea, ar fi cea italiana. A fost o vreme in care romanii erau numiti mamaligari si asta vine (pe partea de mamaliga de porumb) in legatura cu italienii; cele mai multe restaurante din Romania sunt clar cele cu pizza; cea mai raspandita mancare rapida si usor de facut acasa sunt pastele; uleiul de masline si chiar si busuiocul, parmezanul, mozarella au cucerit Romania; milioane de romani au legaturi si experiente stranse, puternice, personale si indelungate cu Italia.

    Si se pun si influentele rezultate prin calatorii ? Si se pun si influentele personale sau trebuie sa fie macar regionale? Pentru ca daca sunt valabile si acestea, la mine s-ar schimba preferintele si Asia de Sud-Est ar trece clar pe primul loc … hahaha
    Deci cred ca as raspunde ca preferata mea e cea italiana urmata de cea turceasca.

    Influentele turcesti si grecesti, asa cum spune si Radu, nu sunt doar la noi iar mititeii, intr-o forma suficient de apropiata, sunt foarte prezenti la sarbi.

    • Radu Popovici spune:

      @cristi-j: De ce vreau sa va cunosc parerile si preferintele? Uite d-aia: de curiozitate, ca sa creez o tema de discutie etc. De ce nu, in definitiv? Sau sunt secrete? 🙂

      Este vorba despre influentarea intregii bucatarii romanesti, inclusiv bucatariile regionale, dar nu si a ce gatesc eu, sau tu, acasa. Sau altii… Ce influente am suferit unii dintre noi in calatorii, sau am luat din carti, internet si filme nu sunt relevante in contextul intregii bucatarii romanesti.
      In ce priveste intinderea in spatiu si timp, nu am avut un criteriu foarte clar: m-am gandit ca ar fi trebuit sa influenteze macar cateva judete (cazul Banatului si al bucatariei sarbesti) si macar timp de cateva 2-3 sute de ani.

      Poate ca bucataria austriaca seamana cu cea germana, dar noi am luat ce am avut de luat de la austrieci, asa cum am preluat prin intermediul turcilor elemente persane, arabe si indiene. Nu putem insa sa spunem ca am fost influentati de cultura persana, deca poate in mod indirect; deci, am preferat sa mentionez cultura turca si austriaca. Poate ca i-am nedreptatit pe sasi si svabi, dar nu sunt prea sigur.

      Sigur ca in ultimii 20 de ani au aparut multe restaurante italienesti si chinezesti, ca si (cel mai adesea groaznicele) fast-food-uri, dar cred ca acest interval este prea mic pentru a putea spune ca ne-au influentat cultura culinara. Ramane ca timpul sa „cearna”. Poate peste alti 50 de ani se va putea spune ca am fost influentati de italieni si/sau de chinezi, sau de americani. Deocamdata, sa spunem ca este doar un fel de moda.
      Bine ca n-ai mentionat si dietele paleo, raw, veganismul, vegetarianismul etc. 🙂

      Influenta bulgareasca este un concept interesant. Am ezitat daca sa o mentionez sau nu; nu am facut-o fiindca nu mi s-a parut indeajuns de pregnanta. Dar nu sunt sigur ca am procedat corect.

  6. jollyca spune:

    Plimbandu-ma prin niste tari slave – Slovacia, Polonia, Croatia, nu pot sa nu observ ca nu putem vorbi de o bucatarie proprie unei tari, ci de o intreaba bucatarie „est europeana”, cu o puternica influenta de la rasarit. Astfel am gasit in Polonia multe preparate foarte asemanatoare cu cele din Slovacia (pierogi este doar unul din ele).

    Probabil ca ce ne diferentiaza pe noi de restul Europei de Est este influenta turca. Sa nu uitam ca timp de 200 de ani clasa noastra politica a fost dominata de boeirnasi veniti de prin Istanbul (si care, surprinzator, erau de sorginte greaca) si datorita acestei influente avem de exemplu mititeii (pe care eu nu i-am gasit in forma asta in nicio alta tara slava).

    • Radu Popovici spune:

      @jollyca: Am adaptat foarte bine multe retete, nu doar micii. Sarmalele si salata de boeuf sunt doar alte doua exemple care imi vin acum in minte.
      Cred ca fata de tarile din centrul Europei ne mai diferentiaza si influenta greceasca.
      Mi se pare ca influentele turcesti si grecesti le au si bulgarii, sarbii, croatii, muntenegrenii si bosniecii (via Imperiul Bizantin si cel Otoman), iar ungurii au resimtit-o bine pe cea turceasca, doar au fost pasalac timp de cateva sute de ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.