Spaghete cu calmari si mazare

In curand ne vom apuca cu totii de “porcarii” asa ca mi-am zis sa va tentez, pana atunci, cu ceva usor si interesant. Reteta aceasta este originara din Toscana, unde combinatia de calmari cu mazare si rosii este una traditionala.
spagheteCalmariMazare - Spaghete cu calmari si mazare 1 - Retetele lui Radu

Bucatarie: italiana
Dificultate: usor
Cantitate: 4 portii
Timp de preparare: 5 minute
Timp de gatit: 25 minute

Ingrediente:
450 g inele de calmari, decongelate
2 linguri de ulei de masline extra virgin
1 ceapa mica, tocata marunt
1 cutie cu rosii tocate, circa 400 g
2 catei de usturoi, tocati marunt
1 lingura de suc de lamaie
3-4 linguri de vin rosu
2 lingurite de rozmarin proaspat, tocat
100 g mazare congelata
320 g spaghete
1 lingura de patrunjel, tocat
1-2 lingurite de sos Tabasco
sare
piper negru, proaspat macinat

Instructiuni:
Se incinge uleiul intr-o tigaie mare, la foc mic-mediu. Se adauga ceapa si se caleste 5 minute, amestecand frecvent, pana se inmoaie.

Se adauga rosiile, cu suc cu tot, vinul, usturoiul si sucul de lamaie. Se amesteca bine. Se adauga rozmarinul si se asezoneaza cu sos Tabasco, sare si piper. Se da mixtura in clocot, apoi se fierbe incet, fara capac, timp de 10 de minute.
Se adauga mazarea, se amesteca si se continua 5 minute, dupa care se adauga inelele de calmari. Se continua alte 4-5 minute, sau pana ce calmarii si mazarea sunt facute. Se gusta si se potriveste asezonarea.

Intre timp se fierb pastele in multa apa, sarata din belsug, conform instructiunilor de pe ambalaj. Se scurg bine si se transfera intr-un castron mare.
Se toarna peste ele mixtura din tigaie si se amesteca. Se adauga patrunjel, se amesteca bine si se serveste.

Citeste si articolul →   Peste in crusta crocanta de cascaval

Sfaturi:
Inele de calmari congelate, de foarte buna calitate, se gasesc la Mega Image, in pungi de 500 g. Nu-mi mai amintesc precis pretul, dar cred ca este sub 25 lei punga. Se decongeleaza lent, peste noapte, in frigider si apoi la temperatura camerei.


8 comentarii pe “Spaghete cu calmari si mazare

  1. vlad spune:

    Reteta arata foarte bine dar din pacate am uitat sa cumpar mazare. 🙁 Aveti vreo sugestie cu ce as putea sa o inlocuiesc?
    Multumesc mult

    • Radu Popovici spune:

      @vlad: Ardei gras (cu timp de gatit chiar mai scurt decat cel al mazarii), sparanghel, boabe de porumb din cutie, fasole din cutie (in cazul ambelor nu mai trebuie fierte, ci doar incinse).

    • Radu Popovici spune:

      @catalin: Normal ca sunt vietuitoare diferite. Nu este vorba despre confuzie, ci despre o asimilare in ce priveste modul de a le gati, asemanator la calmari si la sepiile mici.

  2. MazdaRX8 spune:

    Stiu de foarte mult timp (adica mai exact de vreo 40 de ani), ca pronuntia corecta este CALMAR nu CALAMAR!
    Nu stiu cum s-a ajuns la aceasta deviere a cuvantului in CALAMAR!
    N-am vazut nicaieri scrierea corecta! Nici in supermarketuri, unde am totusi pretentie!
    Esti singurul care a postat corect cuvantul! FELICITARI! 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @MazdaRX8: Din fericire nu sunt singurul, stiu precis ca am mai vazut cuvantul corect si pe alte site-uri, dar nu-mi amintesc acum unde. Oricum, cred ca esti printre putinii care mai are pretentii de la supermarketuri, dupa ce am vazut aberatiile „chivas” in loc de arpagic, „apio” in loc de telina si altele asemenea. 🙂

  3. Marius Delaepicentru spune:

    Salut, Radu!

    Am două observaţii la calamari (sepie)*. La fructele de mare e bine ca timpul de gătire să nu depăşească 4-5 minute**. În cazul sepiei, e bine chiar să-facem un stirr-fry în ulei cu usturoi, la foc violent, cît să-şi lase sepia sucul pe pereţii tigăii şi să se ardă niţel. Stingem cu puţin vin. Scoatem inelele, apoi putem asambla sosul chiar în tigaia în care am călit sepia, în aşa fel încît gustul rămas pe pereţi să intre în sos. Punem la loc sepia în sos în secunda dinaintea adăugării spaghetelor.

    Despre mazăre. Mazărea are prostul obicei să se întărească în mediu acid. E bine să alegem mazăre cît se poate de moale şi de tînără. Altminteri, ronţăim.

    —————–
    * Dacă găsiţi sepie măruntă, nici să nu vă gîndiţi să o evisceraţi. E păcat. Sepia măruntă se găteşte direct. Conţinutul sacului, împreună cu cerneala, sunt comestibile. Iar coroniţele cornoase de pe flageli nu deranjează. În Japonia, uneori, nici sepia mare nu se eviscerează ireversibil. Viscerele se storc de pastă şi se amesetecă cu sare/shoyu şi cu corpurile crude, tăiate fîşiuţe. Se serveşte ca aperitiv în cantităţi mici. Desigur, trebuie să fie sepie lipsită de paraziţi, destinată consumului crud. Atenţie! Sepia e gazdă a multor feluri de viermi. De aceea, dacă nu scrie pe pachet că e pentru consumul direct, e bine să o gătiţi la peste 60 de grade.

    ** Mi-amintesc, era prin 1978 cînd am cumpărat din Piaţa Amzei două kilograme de sepie. Nu ştiu prin ce minune a fost pusă în galantar. În Bucureşti, nici pînă atunci nu văzusem, şi nici de atunci şi pînă în 1995. Cum ziceam, nu ştiam cum să o prepar, iar Google nu exista nici în proiect. Am decis în prima fază să o fierb. S-a strîns la fiert. Însă, paradoxal, cu cît trecea timpul, cu atît mai chircită şi mai tare se făcea. Am ronţăit niţel la ea, apoi am decis că e timpul să o arunc.

    • Radu Popovici spune:

      @Marius Delaepicentru: Ma bucur ca ai revenit, Marius! Chiar eram ingrijorat, caci am incercat de cateva ori sa te contactez pe e-mail si nu ai raspuns, iar pe blog nu ai mai fost vizibil. Sper ca totul este OK si ti-as fi recunoscator daca mi-ai putea indica o adresa de mail pe care o controlezi mai des, caci as vrea sa putem discuta si in particular.
      Apropo de aceasta reteta:
      1. termenul corect (acceptat de DEX) este calmari, nu calamari care este o preluare din limba italiana
      2. la fructele de mare timpul de gatit este intr-adevar foarte scurt, maxim 4-5 minute. Calmarii au insa o caracteristica mai ciudata. Ei se gatesc bine fie la timpi scurti (4 minute) fie la timpi lungi (peste 25-30 de minute), in acest ultim caz gatindu-se mai ales prin fierbere fara clocot (sub 95°C). Orice timp intermediar ii face sa fie cam tari. Nu am incercat niciodata metoda „lunga”, dar am citit in multe locuri despre ea.
      3. mediul acid nu doar intareste mazarea, ci ii si altereaza culoarea, dar asta este reteta celor din Toscana; pana la urma a iesit OK, atat textura cat si culoarea
      4. nu am vazut niciodata sepie (calmar) marunta pe piata noastra; am gasit doar calmari congelati, sau pe pat de gheata (probabil decongelati in prealabil), intotdeauna curatati.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.