Haveli, restaurant indian
Str. Episcopul Radu nr. 3, Bucuresti
Restaurantele indiene sunt o incontestabila pata de culoare în peisajul restaurantelor bucurestene. Întampinate cu reticenta de localnici (comentarii de genul: “Saracii, astia mor de foame la ei acasa, ce sa mancam noi de la ei, ca n-au de niciunele?!” nu sunt nici acum rare), misterioase datorita aromelor ciudate, exotice din cauza patronilor si personalului cu pielea mai tuciurie, au reusit sa se impuna si sa-si faca o clientela, mai ales din randul expatilor si al romanilor pasionati de bucataria asiatica.
Nu mai fusesem niciodata la Haveli, comandasem doar mancare de la ei, caci ofera si serviciul de livrare la domiciliu. Experienta a fost placuta, comanda a fost livrata rapid si gatita excelent. Pastrasem, deci, o amintire pozitiva, asa ca amicului meu, Dan, nu i-a fost greu sa ma “corupa” si sa ma faca sa mergem, dupa-amiaza pe la ora 17, sa mancam ceva aromat si condimentat.
Cand am ajuns noi, restaurantul era gol. Personalul este, în mare parte, pakistanez si indian, dar toti cei cu care am intrat în contact vorbesc romaneste. Este mai usor decat la Karishma unde personalul este tot indian si pakistanez, dar trebuie sa te întelegi cu ei în engleza. Chiar daca vorbesc bine romaneste, patronii de la Haveli nu au fost ocoliti de criza. Cu toate reducerile de preturi între orele 13 si 17, clientii s-au împutinat.
Este un pic de înteles, caci restaurantul este relativ scump pentru buzunarul romanului: toate felurile principale costa 32 de lei, orezurile bat pe la 12-13 lei, gustatile între 14 si 30 lei, painea este 8 lei.
Cu exceptia preturilor, nu am însa decat cuvinte de lauda. Restaurantul arata foarte bine si este decorat cu multa grija. O statuie a lui Ganesha, elefantul-zeu al educatiei, cunoasterii, întelepciunii si artelor vegheaza asupra mesenilor; pe pereti atarna tablouri cu imagini mitologice, mesele sunt aranjate minutios, tacamurile, farfuriile, covorasele, meniurile sunt de buna calitate. Mesele nu sunt înghesuite, asa ca ai parte de acea izolare care îti ofera ocazia sa nu vorbesti în soapta daca vrei sa spui ceva ce nu este destinat decat interlocutorului. Ca atare, se poate veni cu prieteni, tovarasi de afaceri, familie, iubita / iubit etc.
Serviciul a fost foarte prompt, de noi ocupandu-se o doamna blonda, cu ochi albastri, care ne vorbea cu accent strain. Cu patronul discuta bine-mersi pe limba lui, asa ca, aproape sigur, ma pot lauda ca am întalnit o indianca blonda, cu pielea foarte alba.
Am comandat miel, fiindca de fiecare data, în orice alt restaurant indian, am comandat pui. Desi nu ma omor dupa carnea de miel, mi-am zis ca o încercare trebuie sa fac. Am luat, asadar, miel Madras, gatit în sos de lapte de cocos, cu condimente, si miel Kadai, în sos de rosii cu garam masala si frunze de schinduf (kasoori methi). Bucatarul este excelent: carnea este frageda, sosurile te fac sa uiti ca esti educat si sa vrei sa lingi farfuriile, totul este foarte aromat si delicios. Probabil cea mai buna carne de miel pe care am mancat-o vreodata!
Am însotit felurile principale cu orez cu chimion (jeera), o salata acrisoara de ceapa rosie, un sos picant si o raita (un sos de iaurt cu menta) de culoare verde aprins. Am gustat si paratha cu menta, iar la sfarsit ne-am curatat cerul gurii, încarcat de multele arome exotice, cu seminte de fenicul (saunf) îmbracate în zahar colorat.
Nu exagerez daca va spun ca mancarea a fost exceptionala. Calitatea ei mai îndulceste amareala pretului si te face sa ramai cu placuta impresie ca te afli într-un loc unde merita sa revii. Nu m-am putut stapani, a cata oara oare?, sa ma întreb de ce sunt atatea carciumi proaste si scumpe pline de clienti, în timp ce altele, care chiar au ceva de spus si de oferit, raman goale. Cred ca nu este doar vina pretului, ci, mai ales, a marketingului. Carciumile pline, fie ele bune sau proaste, fie scumpe sau ieftine, stiu toate cum sa creeze iluzia ca oferta lor este mai buna. De fapt, adevarul nu conteaza, importanta este doar impresia pe care o are cumparatorul.
În concluzie: mancarea: 5 puncte, serviciul: 5 puncte, atmosfera: 5 puncte, portii: 5 puncte, pret: 2 puncte. 22 de puncte din 25 posibile. Practic, totul fara repros, ba chiar demn de lauda, cu exceptia preturilor.
Legenda:
0 puncte: execrabil / scump ca ochii din cap
1 punct: rau / mult prea scump
2 puncte: binisor / cam scump
3 puncte: mediu / pret ok
4 puncte: bine / destul de ieftin
5 puncte: excelent / neasteptat de ieftin
Confirm ca nu s-a schimbat nimic la Haveli, mancarea este la fel de buna! Ah, ba da, au renovat la un moment dat si arata si mai bine. Oricum, este unul din putinele restaurante din Romania la care merg cu placere de ani buni.
Pentru iutela poti cere in numar de stele (0-deloc picant, 5-foarte picant). Eu sunt de regula pe la 4 🙂
@Mihaela2: Eu ma lupt pe la 5. 🙂
Ma bucur sa aud ca haveli isi mentine standardul. Lucru rar si greu la un restaurant in Romania.
Arata bine, cred ca o sa trec si eu pe la acest restaurant, sper sa nu fie mancarea atat de picanta pe cat am auzit ca este.
@Mihaela: Articolul este de acum 3 ani. Ati face bine sa incercati sa gasiti recenzii mai noi. In 3 ani se pot intampla multe.
Confirm punctajul :). La ce grad te-ai oprit cu iuteala (din 5)?
@Alex: Nu mai tin atat de bine minte vizita la Haveli… Despre iuteala as zice, probabil, 3.
:)..Cred ca domnisoara blonda..daca nu ma insel este rusoaica:-?
@lorymachedon: Asa as fi zis si eu, dar m-a confuzat, caci vorbea limba lor, probabil urdu, caci personalul este pakistanez. O fi vreo rusoaica vorbitoare de urdu. 🙂