Ultima masă

Ce ai manca la…ultima masa?

Sunt curios. Iata motivul, singurul, pentru care scriu acest articol. Sunt curios care anume preparat culinar vă place cel mai mult… dar cu adevărat cel mai mult. Nu vreau să mă uimiţi cu un preparat deosebit de rafinat şi cu denumire alambicată, gen: „fricassée de fazan cu inimi de anghinare şi sos spumă de sparanghel”, vreau adevărul adevărat, adică cel mai cinstit răspuns posibil la întrebarea ce urmează descrierii unei situaţii prezumtive.

Situaţia este aceasta: să presupunem că sunteţi, Doamne fereşte!, în celula condamnaţilor la moarte şi aveţi dreptul la îndeplinirea unei ultime dorinţe. Să presupunem că această dorinţă ar fi o ultimă masă, ceva, un preparat, un desert, o supă, orice. O chestie comestibilă şi care vă place teribil de mult, dincolo de logică, ceva care vă face să vă simţiţi fericiţi, recunoscători şi sătui.

Întrebarea este aceasta: ce aţi alege? Poate ceva cunoscut în ultimii ani, sau zeci de ani, de când aţi devenit adult? Poate ceva din copilărie, gătit de mama acasă? Poate ceva ce vă gătiţi singuri?

Ştiu că este greu de răspuns, dar ar fi o temă de discuţie extrem de interesantă. Eu, de pildă, ce aş răspunde? Sunt dator s-o fac, căci trebuie ca cineva să spargă gheaţa şi corect este ca acela să fie exact cel care vă „instigă”. Probabil vă aşteptaţi să-mi doresc vreun curry thailandez, picant şi aromat, sau un pui tandoori, sau vreo salată colorată, aromată şi presărată cu seminţe de susan prăjite. Toate sunt foooaaarte bune şi când mă gândesc la ele deja îmi plouă în gură. Totuşi nu acestea ar fi răspunsul.

Citeste si articolul →   Despre prostituția culinară

Răspunsul meu, cel mai sincer, adică „pe bune” rău de tot, ar fi plăcintă cu mere, aşa cum o făcea mama.

Aş mesteca-o şi aş închide ochii amintindu-mi de vremurile când eram mic, mult mai mic decât copiii mei de acum, când părinţii mei erau tineri, ceva mai tineri decât copiii mei de acum, când eram lipsit de griji şi atât de fericit încât nici nu ştiam că voi rememora acele momente peste zeci de ani şi voi zâmbi cu ochii umeziţi la amintirea lor.

Da, banala plăcintă cu mere, amestecată cu puţină gutuie rasă, „împănată” cu o mână de stafide şi aromată cu un strop de scorţişoară. Cred că ar fi minunată ca ultimă masă.


118 comentarii pe “Ultima masă

  1. ionela spune:

    Eu la ultima mea masa asi alege o coirbita de fasole (din aia cu boabele maronii) acrita cu bors de casa asa cum imi facea bunica mea cand eram copil + un iaurt din ala borcan cum era odata si asi mai vrea o inghetata din aia la pachet cum e acum untul. tare mult asi vrea o inghetata din aia.

    • Radu Popovici spune:

      @ionela: Ciorba de fasole este minunata, la fel si iaurtul… totusi, la inghetata as alege una dintre variantele de astazi. Mie mi se par mai bune decat cea de acum 20 de ani.

  2. Yoyo spune:

    Grea intrebare. Cred ca sunt peste 100 de comentarii si nu am avut rabdare sa trec prin ele ca sa vad daca raspunsul meu seamana cu al altcuiva dar eu mai intai mi-as alege bucatarul. Nu ar fi mama ci chiar eu insumi. Si mi-as gati un muschi de vita medium rare insotit doar de o sticla de Pinot Noir.

    • Radu Popovici spune:

      @Yoyo: Chestia cu bucatarul este buna. Conteaza cel putin la fel de mult ca ingredientele. Si muschiul de vita este o buna alegere. Totusi, ca sa va trag putintel de limba, ce fel de vita? Argentiniana? Autohtona? Chiar nimic langa ea? Cartofi, ciuperci, sparanghel? Vreo condimentare mai speciala?

  3. serafima spune:

    M-am trezit si eu la spartul targului. Desi sunt o foarte mare gurmanda, pentru ultima masa as alege o delicioasa cafea facuta din combinatia celor mai bune si mai scumpe soiuri Arabica: Costa Rica, Insula Sfanta Elena, Jamaica Blue Mountain.
    La care s-ar adauga si o sticla de apa minerala medicinala Valcele.
    Felicitari pentru blog.

    • Radu Popovici spune:

      @serafima: Multumesc pentru comentariu si pentru felicitari. Cam ciudata alegere pentru o ultima masa, dar fiecare cu micile sale placeri.

  4. Pitbu' spune:

    Nu ma pot abtine si eu dupa atatea luni sa zic: slana afumata si condimentata ca la Ardeal, cu ceapa sparta, paine calda facuta in casa si un pahar de palinca galbuie si cu broboane. Dupa aia pot sa mor.

  5. Flyingroo spune:

    Am dat si peste subiectul asta mai vechi si evident ca nu am rezistat. Cred ca poti „citi” foarte mult despre un om (oameni) din alegerea pe care o face pentru o asemenea masa… 🙂

    Eu am gusturi simple: o rosie din cea cat pumnul, care s-a parpalit toata vara la soare si acum are pielicica gata-gata sa plezneasca de coapta ce este, rupta de mana in doua ca sa vad „roua” din mijloc cand musc din ea, cu imbucaturi de telemea nu prea sarata si grasa de se sfarama cand incerci ca o tai si cu paine de-abia scoasa de pe vatra, inca aburinda la mijloc si cu coaja crocanta si aromanta…

    Ca desert ar vrea un castron mare cu pepene galben din cel adevarat, turcesc, super inmiresmat, cules tocmai cand a crapat de copt ce este, presarat cu putin zahar si apoi pus in frigider numa vreo juma de ora ca sa se racoresca si sa se marineze putin in sucul propriu extras de zahar, servit cu o coaja calduta din aceiasi paine de mai sus…

    Mmmm, as fi in Rai deja!

    • Radu Popovici spune:

      @Flyingroo: Da, este un articol care a avut succes printre cititori, tocmai fiindca aproape fiecare are o parere destul de clara asupra preferintelor sale. Intr-adevar, ai gusturi simple… dar tot ce ai descris este delicios. As mai adauga la rosie si la branza si o ceapa rosie, sparta sub palma, pe coltul mesei. 🙂

  6. benescu75 spune:

    O friptura mare de vita ,facuta asa ca in Franta (sa fie rosie si zemoasa in interior) cu un sos bun (nu am preferinte ) cred ca ar fi ceva deosebit !
    Sau daca e vb de ceva de-al nostru o pastrama de berbecut cu mujdei si mamaliguta mmmmmmm…………………

  7. mimi spune:

    in primul rind citeva complimente in scurtul meu periplu pe site-ul d-voastra ,minunata reusita cu bucataria,cu achizitiile pe care le-ati facut si minunatele retete pe care le-am rasfoit un pic …..felicitari ……si acum sa intru in tema data ptr mine v-a ramine vesnic tocanita deceapa cu gaina de curte facuta de strabunica mea pe o plita amenajata vara de ea undeva sub un dud si cu mamaliguta …parca si acum simt aroma cepei combinatie cu marar verde ce umplea curtea .

  8. Radu Popovici spune:

    @Katze: Abia acum am vazut comentariul tau, deci scuze pentru marea intarziere cu care raspund. Doamne, cum am putut uita de galuste cu prune?! Le-as pune oricand langa placinta mea cu mere. 🙂

  9. Katze spune:

    Este greu, FOARTE greu de ales! M-am tot gandit si am revenit mereu la galustele cu prune tavalite in pesmet rumenit in unt si presarate cu zahar si scortisoara!

  10. Nico spune:

    Am vazut ca era vorba despre un singur fel de mancare insa citind celelalte comentarii au inceput sa-mi vina idei 🙂
    Cat despre lacomie… cam asa este, nu m-am putu opri la un singur fel. Insa nu ma gandeam neaparat la cantitate ci la diversitate. Si portiile pot fi micute … :)) ( asta ca sa ma apar).

  11. Mira spune:

    Mancarea chinezeasca imi place la nebunie!! Puiul picant si orezul cu legume reprezinta felul meu de mancare preferat! As manca la orice ora din zi si din noapte!! 😀

  12. miki spune:

    Răspuns : şniţel din piept de pui ( dat prin pesmet) cu cartofi prăjiţi , dar totul preparat de mine . Dacă mi-ar fi permis , normal. Am citit cu mare plăcere toate comentariile şi m-am amuzat grozav !

  13. Nico spune:

    Oua umplute, lasagna sau pizza cu ton si ardei iute, pui gatit in stil indian ( nu stiu acum de care), crema de zahar ars, mousse au chocolat…., capsuni cu smantana, vin rosu (deserturile sa fie reci).
    Cate putin din toate, doar e ultima masa 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @Nico: Bre, oameni buni, eu n-o scot la capat cu voi. Era vorba despre un singur fel de mancare, nu despre un festin. Acu’ chiar nu stiu daca celor condamnati la moarte cu adevarat li se da o masa completa; poate ca li se da, dar in cazul de fata vorbeam despre o situatie ipotetica, cu un singur fel de mancare. Cred ca am gresit titlul: in loc de ultima masa (care are chiar si o mica cacofonie 🙂 ), ar fi trebuit sa fie: Ultimul tau singur fel de mancare (cum ar veni, the one and only).
      Oricum, ai fost cea mai internationalista: 2 preparate italienesti, 1 indian, 2 frantuzesti. Cred ca si cea mai lacoma. 🙂

  14. catalina spune:

    mancarea festiva a tuturor petrecerilor de familie la care asistam in copilarie si anume friptura de porc la tava, al carei sos (gras gras) se intindea lasciv peste piureul spumos cu mult unt si lapte si langa care se asezau cateva linguri de varza murata calita… pentru echilibru :))

  15. RaduC spune:

    Carnati de casa, fasole batuta, muraturi. 🙂
    Si chiar daca nu se potrivesc de fel, dupa aia ar merge si un chocolate cheese cake, din ala adevarat.

  16. shane spune:

    maaaaaai… mi-e foarte pofta de tot ce am citit aici si cred ca o sa-mi fac o lista de chestii de gatit cu cele scrise de voi 🙂

    la mine e scurt, dar e un meniu complet:
    – crema de dovleac
    – copane (de tara)/ carne de porc in untura cu cartofi noi (cu marar, ceapa verde, putin busuioc si o felie maaaare de branza de vaca)
    – placinta de dovleac cu nuci si scortisoara

    dada, asta e 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.