Unde nu te astepti…

Naser, restaurant sirian
Str. Dumitru Zosima nr. 86, Bucuresti
 

Prietenul si tovarasul meu de filmari, Jerome, a fost cel care mi-a povestit de Naser. M-a avertizat ca acest restaurant sirian nu este în sine cine stie ce, dar ca mancarea este foarte buna. Cum ma facuse curios, iar bucataria siriana mai are destule secrete fata de mine, am decis sa mergem într-o seara.

Naser înseamna „triumfator” în limba araba. Patronii sunt sirieni, bucatarul idem, iar meniul se remarca prin absenta oricaror bauturi alcoolice. Acest restaurant se poate „lauda” cu cateva lucruri pe care nu le-am întalnit în alte locuri.
 
În primul rand, arata aproape deplorabil de afara; nu ca nu-ti vine sa intri, dar ai chef imediat sa treci pe partea cealalta. Nu este murdar, dar seamana cu un bufet de acum 20 de ani.
Magazin in restaurantul Naser - Bucuresti
Al doilea lucru interesant, este ca intrarea în restaurant se face printr-o… alimentara. În „antreu” exista o vitrina plina cu frigarui, carnuri tocate, „chiftele” de falafel gata preparate, doar sa le pui în tigaie, carnati de miel etc. Rafturile sunt pline de condimente, pate si sosuri specific arabesti. Aviz celor care cauta cardamom, curcuma, seminte de pin, zahtar, ras-el-hanout, sofran, ienibahar, cuisoare, ghee si multe altele. Desi ciudata, aceasta intrare în subiect, în care te lovesti de ingrediente mai întai, nu m-a deranjat; chiar mi-a placut.
Magazin in restaurantul Naser - Bucuresti
Al treilea lucru ciudat este „sala de mese”. Arat exact ca o cantina. Este curata, dar nu exista fete de masa, mesele sunt acoperite cu o melamina cu nuante roz, iar scaunele sunt incomode. Cu toate acestea, mesele sunt pline ochi, iar clientii par toti multumiti. Acest lucru m-a facut sa prind curaj si sa-i dau în continuare credit lui Jerome. Şi bine am facut, veti vedea în final…
 
Al patrulea lucru interesant a fost ca am tinut în mana cele mai urate meniuri pe care le-am vazut vreodata: învelite în chiloti de plastic, cu marginile foilor îndoite, patate si mazgalite cu diverse semne si însemnari cabalistice.

Citeste si articolul →   Cel mai bun bucatar “Continental Hotels 2011” - partea 2

Ceea ce scria în meniu era în proportie de 90% ce gasisem în restaurantele libaneze prin care am fost pana acum. Falafel, baba ganoush, fatoush, airan, tabouleh, hummus, kebe, labne, kebab… toate figurau la loc de cinste. Erau si lucruri noi, ca mutabal (un fel de salata cu vinete, usturoi si suc de rodie) si musabaha (naut cu susan). Diferenta mare era însa la preturi. Nu-mi venea sa cred ce ieftine erau toate. 
Platou cu gustari, restaurant Naser - Bucuresti
Eram 4 persoane si am comandat pe saturate: un platou cu gustari (hummus, babaganoush, mutabaha, labne), muraturi foarte bune (sfecla, castraveti etc.), falafel, arais, tabbouleh si kebab de oaie, lipii, plus ape minerale si ceaiuri. Portiile erau mari de tot, iar mancarea excelenta, la nivelul oricarui restaurant libanez bun. De ce tot aduc în discutie restaurantele libaneze? Pentru comparatie. Bucataria siriana pare sa fie aproape identica cu cea libaneza. Cam aceleasi mancaruri, gatite la fel, cu aceleasi ingrediente. Chiar nu-mi vine acum în cap alt cuplu de bucatarii atat de asemanatoare, poate doar cele scandinave…
Gustari, muraturi, salata tabouleh - restaurant Naser, Bucuresti
Mi-am dat seama ca Naser este un loc unde vii ca sa mananci foarte bine si foarte ieftin. Atmosfera si decorurile sunt vai de ele, mesele sunt incomode si aglomerate, nu poti discuta nimic mai intim, serviciul nu exceleaza, asa ca mananci, te desfeti, te saturi si, la urma, te miri cat de putin ai de platit. Tot ce am comandat, si nu am fost în stare sa terminam ce era în farfurii, s-a ridicat la 85 de lei.
Kebab de oaie, restaurant Naser - Bucuresti 
Cred ca varianta optima ar fi sa comanzi mancarea si sa o iei acasa. Poti astfel beneficia de capitolele la care Naser exceleaza (mancare excelenta, portii mari, preturi mici) si scapa de cele unde nici macar nu încearca sa se corecteze (atmosfera si serviciul).
Falafel, restaurant Naser - Bucuresti 
Al cincilea lucru interesant: Naser se închide devreme. Pe la 20:30 – 21:00 se da stingerea, asa ca nu veniti tarziu si nici nu pierdeti vremea la masa cu discutii inutile. Acestea va împiedica sa mancati, si orice ati discuta, mancarea de aici trebuie sa primeze.
 
În concluzie: mancarea: 5 puncte, serviciul: 2 puncte, atmosfera: 1 punct, portii: 5 puncte, pret: 5 puncte. 18 puncte din 25 posibile. Pare cam putin, însa sunt puncte acumulate pe merit la cele mai importante trei criterii de apreciere: mancare, portii, bani. Naser ma face sa îmi dau seama ca nu am ales, poate, cele mai bune criterii de rating al restaurantelor. Din tot ce am „criticat” pana acum, Naser are cele mai putine puncte, dar nu am plecat nemultumit, ci din contra… chiar mai multumit decat din alte locuri. Poate ar trebui sa introduc un al saselea criteriu, care sa exprime inefabilul, acel sentiment de bunastare spirituala si fizica cu care te desparti de un loc unde tocmai ai mancat bine si ieftin. O sa ma gandesc la asta.

Mergeti la Naser si va garantez ca veti manca foarte bine, pe saturate si ieftin. Sa-i tina Alah cat mai mult!

Citeste si articolul →   Salata Olivier

Legenda:
0 puncte: execrabil / scump ca ochii din cap
1 punct: rau / mult prea scump
2 puncte: binisor / cam scump
3 puncte: mediu / pret ok
4 puncte: bine / destul de ieftin
5 puncte: excelent / neasteptat de ieftin


11 comentarii pe “Unde nu te astepti…

  1. Mihaela2 spune:

    E mult spus restaurant, tocmai datorita lucrurilor pe care le-ai remarcat si tu, Radu, si voi, cititorilor … insa eu cred ca tocmai asta ii da un farmec aparte. Iar mancarea este foarte buna si n-am patit nimic niciodata de la ea.

  2. Scabia spune:

    Am trecut ieri 16.08.2011 pe la firma in cauza si am ramas extrem de prost impresionat de calitatea umana a personalului de deservire cat si de unele dintre produsele solicitate. Am comandat produse nature pentru acasa si am fost lasat sa astept peste 25 min. ca intr-un final sa intreb despre ce este vorba, de ce se intarzie cu livrarea produselor si mi se spune ca sa astept ca bucataria este aglomerata. Pai daca am cerut pentru acasa produsele nature trebuia sa le fie clar ca nu le doresc preparate !!! Am primit intr-un final produsele si am plecat dupa un schimb de cuvinte nu prea placute cu personalul de serviciu. Seara am preparat la cald cele comandate dar cand sa ma asez la masa constat ca pachetul de lipii era mucegait. Chiar ca am explodat si cred ca am sa reclam cu prima ocazie la Protectia Consumatorului lipsa de bun simt atat a personalului cat si lipsa de interes pentru un comert curat si o alimentatie sanatoasa din partea patronului firmei. Rusineeee !!!

    • Radu Popovici spune:

      @Scabia: Imi pare rau ca ati avut o experienta neplacuta. Tineti cont ca articolul meu a fost scris in 2009, iar in mai bine de doi ani se pot intampla multe intr-un restaurant. Noi ne-am simtit bine, dar de atunci si pana acum este posibil sa se fi schimbat patronii, personalul, furnizorii etc. Desigur, aceste lucruri nu scuza o prestatie necorespunzatoare a celor de la „Naser”.

      Pe de alta parte, ca o curiozitate personala, ce anume produse „nature” ati comandat in acest restaurant? Cand am fost eu acolo, serveau, ca orice restaurant, mancare gatita, iar la intrare aveau un fel de magazinas de coloniale in care se vindeau, in general, produse pre-ambalate si carne pregatita pentru gratar si frigari.

    • Radu Popovici spune:

      @altemiro: Nu cred ca functioneaza la ei chestia cu rezervarile, daca pentru asta vrei un numar de telefon. Mai bine te duci direct, lumea nu sta mult acolo, ca nu are de ce. Infuleca, plateste si pleaca rapid. 🙂

  3. mihai2206 spune:

    Am fost si eu azi ca sa imi refac putin rezerva de condimente. Din fericire nu imi era foame pentru ca nu cred ca as fi trecut de prima impresie pentru a intra sa mananc acolo. Am vrut sa iau la pachet, gandindu-ma la recenzia ta, Radu, insa nu aveau nimic in frigidere. Un pustan arab cu look de „baietii dupa blocuri” morfolea intr-un lighean cu carne tocata. Pustanul poseda o romana foarte aproximativa si nu poseda alta limba de circulatie in afara de araba, asa ca am reusit cu greutate sa ii comunic cam ce vroiam de la el… La majoritatea intrebarilor a raspuns „nu”, inclusiv la „cardamom verde sau cardamom negru?”… Am reusit cu greu sa iau niste curcuma, cardamom macinat, seminte de pin, tahini, o cutie de halva, niste biscuiti cu susan si niste lipii de graham. Pretul comunicat suspect de repede de pustiulica a fost foarte rotund ceea ce ma face sa cred ca subtilitatile numerelor in romana il depaseau. Oricum niciun produs nu avea vreun pret pe el pentru vreun control, pe niciunul in afara de lipii nu scria nimic in romana, iar condimentele erau in niste cutiute de plastic pe care nu scria chiar nimic. Singura posibilitate de control: ochii si nasul din dotare. „Noroc” ca nu erau sigilate in niciun fel asa ca se puteau mirosi foarte usor… Vitrinele frigorifice inca goale ca si tot spatiul ala unde se vindeau produse alimentate ar fi facut cosmarul oricarui inspector sanepidist si deliciul bugetului statului…
    Recunosc ca, desi imi pare rau ca nu am apucat sa gust mancarea, nu cred ca voi mai intra vreodata acolo.

  4. Cristi Roman spune:

    Exact, si eu am avut de citeva ori aceeasi dilema, cind testam restaurante in Bucuresti: trebuia sa tin cont de criteriile pe care mi le-am impus, insa uneori…….parca nu se pupau treburile.

    • Radu Popovici spune:

      @Cristi Roman: Din pacate nici nu stiu cum sa-mi armonizez criteriile impuse cu realitatea, presupun ca nu pot exista criterii ideale, sau am nevoie de mult mai multa experienta ca sa le „inventez”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.