Combinatia de carne de vita cu sos de stridii si sos de soia este deja una clasica pentru bucataria chinezeasca. Reteta de fata este foarte aromata, condimentata si destul de iute. Cei care doresc un gust mai “bland” pot renunta total sau partial la ardeii iuti uscati.
Bucatarie: chinezeasca
Dificultate: usor
Cantitate: 1 portie
Timp de preparare: 10 minute plus marinare
Timp de gatit: 15 minute
Ingrediente:
120 g muschi de vita, taiat fasiute subtiri
1 lingurita de zahar
2 lingurite de suc de limeta
1 lingurita de sos de stridii
1 lingurita de ulei brun de susan
2 linguri de sos de soia
2 catei de usturoi, ras
2 cm ghimbir, ras
1 lingura de seminte de susan, prajite fara ulei
1 ceapa, taiata fasiute
1 lingura de vin de orez
2 linguri de ulei de arahide
2 cepe verzi, taiate julienne
4-5 ardei iuti uscati
100 g muguri de fasole, din conserva, bine scursi
5 cm bucata de morcov, taiat julienne
1 lingura de frunze proaspete de coriandru
orez fiert, pentru servit
Instructiuni:
Se combina intr-un castron zaharul cu suc de limata, sos de stridii, ulei brun de susan, 1 lingura de sos de soia, usturoi si ghimbir. Se adauga fasiutele de carne, se amesteca, se acopera castronul si se marineaza 1 ora.
Se prajesc uscat 30 de secunde, fara ulei, intr-o craticioara, ardeii iuti. Se adauga semintele de susan si se continua 30-40 de secunde, pana ce ingredientele sunt rumenite.
Se incinge 1 lingura de ulei intr-un wok, se adauga ceapa si morcovii si se gatesc la foc mediu 3-4 minute, pana ce ceapa este translucida. Se amesteca frecvent, ca ceapa sa se desfaca fasiute. Se scot legumele din wok.
Se adauga restul de ulei, se mareste flacara si se incing bine wok-ul si uleiul. Se scurg bine fasiutele de carne de marinada, se adauga in wok si se soteaza rapid (stir-fry) pana este rumenita. Un surplus de lichid le-ar face sa fiarba in loc sa se soteze.
Marinada se pastreaza si se pune deoparte.
Se adauga peste carne, mixtura de ceapa si morcov, ardeii iuti, vinul de orez, marinada pusa deoparte si restul de sos de soia. Se gatesc 2-3 minute, amestecand ocazional, apoi se stinge flaxara, se adauga semintele de susan, mugurii de fasole, ceapa verde si coriandru tocat, se amesteca si se preparatul alaturi de orez fiert.
Nota:
Sos de stridii, sos de soia, muguri de fasole, ulei brun de susan, frunze de coriandru, seminte de susan si ghimbir se gasesc in hipermarket.
Vin de orez se gaseste in magazinele alimentare chinezesti din Dragonul Rosu. Se poate inlocui cu un vin alb semi-sec si aromat.
Uleiul de arahide se gaseste uneori in hipermarketuri; poate fi inlocuit cu ulei de floarea-soarelui.
Multumesc pentru raspuns! 🙂
Cred ca, daca tai fasiile suficient de subtiri, va trece testul de foc 🙂
@Miro: Pentru putin. 🙂
Salut,
Am si eu wok de foarte curand, alaltaieri seara l-am incercat prima oara (wow!!! – chiar iese mancarea ca-n filme, hehehe) cu o reteta cu pui. Intradevar, carnea de pui s-a prajit nesimtit de repede (pardon), dar ce-o sa ma fac cu vita si cu porcul? Intreb asta pt ca prietenul meu e mai conservator in ale carnii, respectiv nu-i prea place sa gaseasca “roz” la mijloc… Si imi inchipui eu ca daca rumenesc vita 3-4 minute (cum scrie la aceasta reteta, de ex), va ramane roz la mijloc si un pic tare, nu? Cum pot gati carne in wok ca sa fie bine facuta?
Multumesc!
@Miro: Carnea de vita bine facuta nu are cum sa fie prea frageda. In wok se lucreaza, de obicei, dupa ce carnea si legumele au fost taiate cubulete sau fasiute de mici dimensiuni. Astfel, 3-4 minute, sau chiar mai putin, sunt de ajuns ca sa fie gatita.
Si daca prietenul dvs. este nemultumit, spuneti-i sa si-o gateasca singur. 🙂
Interesanta reteta: combina satietatea data de carnea de vita (multor romani inca le plac mancarurile grele), dar care este mult “indulcita” de aromele asiatice. Este un mod reusit de a ademeni membri de familie mai conservatori catre gusturi mai fine.
@Mirela Stanescu: Noi avem o bucatarie foarte corect gandita pentru viata pe care o duceam acum 50-100 de ani. Nu mancarea este grea, ci noi traim gresit. 🙂
In orice caz, nu cred ca modul de viata sa se schimbe, ci dieta, asa ca ai dreptate cand consideri ca astfel de retete au si rol de a “ademeni” conservatorii spre gusturi, arome si metode diferite decat cele traditionale.
mmm ce bine arata…eu abia acum ma initiez in bucatariile asiatice si usor usor incep sa descopar minunatiile …in loc de ulei brun de susan putem folosi ulei de masline extravirg? multumesc
@Adriana: Nu. Nu au deloc acelasi gust, nici aceeasi aroma. Uleiul de masline nu se foloseste in bucatariile din Asia Centrala, Asia de Sud si Asia de Est.
N-o sa va plictisesc prea mult, deoarece sunt ocupat cu realizarea unui aparat care sa-mi traga suturi in partile moi. Aceasta pentru ca dupa o calatorie de la Braila la “dragoanele” din Bucuresti, mi-am dat seama ca am omis sa cumpar ulei brun de susan. Credeam ca istoria e cea care-si pune amprenta decisiva asupra noastra, uitand complet de geografie…
In privinta carnii de vita, imi marturisesc incompetenta culinara, pentru ca nu stiu cum sa abordez o halca de carne care are fibre pretentioase.
Cum Internetul ne permite sa pacalim cumva geografia, va rog sa-mi dati cateva sfaturi privind taierea carnii de vita, iar istoria nu va ramane indiferenta.
Cu multumiri,
Sensei.
@Sensei: Si eu am patit asa o data, dupa care am venit doar cu lista scrisa. Sunt acolo atatea ingrediente, incat uiti dupa ce ai venit.
Taierea carnii de vita? Depinde de ce anume gatesti. Pentru reteta asta feliezi carnea perpendicular pe fibra, pentru a obtine felii, apoi tai feliile tot perpendicular pe fibra pentru a obtine fasiute.
Daca apreciz si ma infrupt cu drag din bucatele unei bucatarii anume, cu siguranta este cea chinezeasca! 🙂
Prin tinerete, cand vita era intotdeauna in meniul meu, genul asta de preparat ma cucerea de-a dreptul. 🙂
Foarte, foarte bun!
Merita incercat!
@Roxana: Atunci, lasati-va cucerita. Este mai simp[lu sa cedezi… si mai gustos. 🙂
Arata foarte apetisant. Must try!
O zi buna.
“Poate acesta este aspectul interesant: cat de asemanatoare pot fi doua retete din tari diferite, din cauza influentei culturale a uneia dintre ele asupra celeilalte” … poate fi si asta dar eu am o explicatie mai simpla si din experienta proprie : am mai gasit in carti diferite , despre tari diferite, retete identice cu nume usor diferite. daca nu era atat de recenta cealalta postare nu mi-as fi dat seama dar mi-am adus aminte ca am comentat ceva ca n-ar fi indoneziana ci chinezeasca si acum a aparut si chinezeasca … hahaha
(sosul de stridii e inlocuit cu sos de soia dark)
@cristi-j: Desigur, retetele unde se specifica tara de provenienta nu sunt inventate de mine. Am avut si eu de-a face cu edituri care refolosesc retetele si fotografiile, schimband doar titlul. Bucataria indoneziana, insa, chiar datoreaza mult celei chinezesti, iar influenta acesteia este vizibila in multe retete. Este foarte plauzibil ca retete foarte asemanatoare sa apartina unor bucatarii diferite. Poate ca este un caz de re-folosire a unei retete, poate nu.
Ambele variante sunt insa foarte gustoase si intentia mea este sa deschid curiozitatea cititorilor pentru experimente culinare. Restul conteaza mai putin.
Daca si gustul se prezinta la fel de bine ca si felul in care arata………cred ca e o nebunie :)))))
ai mai postat aceasta reteta acum o luna si ceva , “fasiute picante de vita” , singura diferenta ar fi mugurii de fasole si faptul ca atunci era reteta indoneziana iar acum e chinezeasca, in rest e identica … in caz ca n-ai remarcat … hehehe
@cristi-j: Mai sunt diferente la cantitati, la sos de stridii, ardei iuti cruzi vs. uscati etc. De, mai exista si variatiuni pe aceeasi tema. Poate acesta este aspectul interesant: cat de asemanatoare pot fi doua retete din tari diferite, din cauza influentei culturale a uneia dintre ele asupra celeilalte.
buna o combinatie de arome trebuie sa fie foarte gustoasa trebuie sa cumpar sos de stridi ca sa pot face reteta o zi buna sa ai
@ely: Da, n-ar fi rau.