Vrei ceva bun?

Am lăsat special să treacă 4 zile de la terminarea concursului “vreau ceva bun”, ca să pot comenta evenimentul la rece şi cu capul limpede.

Reţeaua Mega Image este cea care a promovat cel mai mult, cu cel mai mare curaj şi asumându-ţi nişte riscuri nu de neglijat, produse variate, provenind din Asia, nordul Africii şi zona mediteraneană, neobişnuite dacă nu chiar exotice pentru cumpărătorul român. Eu personal am avut ocazia să încerc nenumărate amestecuri de condimente, sosuri, salate, paste, verdeţuri, uleiuri şi oţeturi aromate, unt de arahide, lapte de cocos, ghee, fructe deshidratate, confiate, uscate şi conservate, băuturi, fructe de mare congelate, brânzeturi etc. Am vizitat de multe ori magazinele Mega Image tocmai pentru aceste produse pe care le găseam numai acolo.

“Vreau ceva bun” a fost iniţiativă excelentă şi extrem de necesară; chiar nu ştiu dacă s-a mai organizat aşa ceva, cel puţin nu de când urmăresc eu fenomenul culinar. Au fost invitaţi de către organizatori 5 blogeri, printre care şi subsemnatul. Am participat cu plăcere, căci întâmplarea face ca Mega Image să fie unul dintre locurile unde intru cu drag şi unde sunt adesea surprins cu ingrediente noi şi incitante.

Nu ştiu exact pe ce criterii au fost selecţionaţi participanţii, ştiu pe ce criterii i-aş fi ales eu. Aş fi ales blogeri activi, care au cunoştinţe culinare solide, dau dovadă de imaginaţie, creativitate, pasiune şi care, nu în ultimul rând, pot deveni modele pentru milioanele de cumpărători ai produselor Mega Image. Aş fi ales blogeri care servesc intereselor Mega Image, adică persoane care să dea încredere publicului şi sa-l facă să încerce noi produse, să experimenteze şi, în final, să contribuie la creşterea vânzărilor. În mare parte, cred eu, concurenţii aleşi au corespuns acestui profil.

Citeste si articolul →   Degustare de vin la Antique Bistro & Wines

Concursul trebuia să determine care dintre concurenţi este cel mai creativ bucătar, impunându-i să folosească seria de produse 365 ofertată de Mega Image. Cu toate acestea, s-a votat mai curând bucătarul cu cei mai mulţi prieteni şi nu cel mai merituos. Nu cred că sistemul în care eşti votat de prieteni şi de prietenii prietenilor este cel mai potrivit.

Cresc şansele ca o “prestaţie” culinară de mai slabă calitate să depăşească preparate mai bine gătite, mai creative, mai bine prezentate şi mai în spiritul dorit de organizatori. Mergând cu raţionamentul către absurd, pot concura cu o farfurie goală, care ar putea câştiga concursul datorită faptului că am foarte mulţi prieteni ce mă votează indiferent ce este în farfurie.
Clasament final "Vreau ceva bun"
Este uimitor, de asemenea, că s-au exprimat doar 525 de voturi; ce naiba, au fost doar 1000 de persoane care au intrat pe site? Mi se pare foarte puţin. Presupun ca aproape toţi votanţii au provenit de pe blogurile concurenţilor şi dintre prietenii acestora, dar pentru a avea un concurs real, cu un câştigător credibil, grosul voturilor ar fi trebuit să provină de la o mare masă de public neutru. Cel puţin aşa cred eu. Acea masă mare nu a existat, dovadă fiind că voturile au fost extrem de polarizate, doar doi dintre concurenţi acumulând un numar semnificativ, fără să fie neapărat cei mai creativi, aşa cum ar fi fost de dorit şi cum cerea spiritul concursului. Ceilalţi 3 concurenţi au acumulat abia 11% dintre voturi, deşi reţetele lor erau foarte bune şi foarte frumos prezentate.

În fine, a fost o primă experienţă şi pentru organizatori şi pentru concurenţi. Organizatorii au fost plini de bune intenţii, concurenţii la fel, rămâne sa căpătăm un pic de experienţă şi să facem lucrurile mai pe îndelete, să selectăm o serie de criterii clare şi să repetăm astfel de concursuri, căci este mare nevoie de ele. Au nevoie de ele mai ales consumatorii, dar şi distribuitorii de produse alimentare. Efectele unui astfel de concurs sunt cu atât mai benefice cu cât publicului i se oferă reţete bune, arătoase, sănătoase, simple şi incitante şi cu cât i se oferă mai mulţi concurenţi valoroşi şi credibili.

Citeste si articolul →   Ai comentarii, ai premii! (3)

Faptul că am fost desemnat câştigător al acestui concurs mă uimeşte şi mă măguleşte. Nu ştiam că am atâţia prieteni şi, după cum începuseră lucrurile, nu mă aşteptam să câştig.

Mulţumesc tuturor celor care m-au sprijinit şi care au votat pentru mine. Sper ca unii dintre ei chiar să încerce reţetele mele, căci dacă nu am putut să le stârnesc curiozitatea, dacă nu am reuşit să le transmit un bob de pasiune pentru gastronomie, nu mă pot considera cu adevărat câştigător.

Doresc să închei felicitându-le pe Dana, Sabina şi Lacrima, ale căror reţete ar fi meritat la fel de bine să câştige acest concurs.


8 comentarii pe “Vrei ceva bun?

  1. lacrima spune:

    Eu am nimerit sa citesc postul tau la un an dupa concurs. Pentru mine una a fost distractiv.

    La toate cele spuse mai conteaza si cum iti promovezi blogul. Eu in acest sens recunosc ca n-am facut absolut nimic. Si am cochetat foarte des cu abandonul. Poate tocmai de aceea. Inca nu mi-e foarte clar de ce ai tine un blog, de ce atata munca si care ar fi finalitatea ei?

    Totusi recunosc ca atunci cand postez (inca) o fac de placere si mai ales cand mai am un pic de timp. Ori in conditiile astea e greu probabil sa aduni prieteni multi in jurul tau. Dar cum impaci blogul cu cariera cand cea din urma iti „mananca” 80% din timpul zilei si uneori si din weekend-uri? 🙂

    Framantari de blogger dependent de real life 🙂
    Va pup. Multumesc Radu pentru aprecieri si felicitari chiar daca par a veni tardiv 🙂

    • Radu Popovici spune:

      @lacrima: Pentru mine acel concurs a fost mai curand stresant. Nu am fost niciodata bun in postura de a-mi ruga prietenii sa ma voteze. Mi se pare, nu stiu cum, … nedemn sa-i rog sa faca asta. Nici macar nu mi-am rugat familia sa ma voteze. Mi se pare aiurea sa castigi un concurs pe criteriul „care are mai multi prieteni”. Ma bucur ca ai reactionat cumva in cele din urma, chiar ma intrebam ce este cu tine. Am incercat sa te contactez pe site, dar nu functiona; cel putin asa imi aduc aminte.
      Eu ma „agat” de blog, cheltuindu-mi aproape tot timpul liber, caci pentru mine gatitul tinde sa se transforme din hobby in meserie.

  2. Corina spune:

    Da, ai mare dreptate.
    Mi-aduc aminte de o matusa foarte in varsta pe care am batut-o un timp la cap sa-mi dea reteta unei prajituri grozave, pe care o facea si bunica mea.O aveam in caietul ei de prajituri-orice ardeleanca avea un astfel de caiet de prajituri- dar bunica avea obiceiul doar sa schiteze dulciurile, doar le stia pe dinafara.
    Deci imi da in sfarsit reteta, si imi da si instructiuni clare ce sa fac daca se branzeste crema, care avea o anume cantitate de unt, deci sanse de branzire.
    Nu mi-a mai dat nimeni o reteta cu instructiuni si in caz de probleme.Era o adevarata gospodina.

    • Radu Popovici spune:

      @Corina: Hmm, asta cu „instructiunile in caz de probleme” este o observatie interesanta. Voi incerca sa tin si eu cont de lucrul asta si sa dau informatiile necesare atunci cand este cazul.

  3. Corina spune:

    Asta se poate doar in momentul in care vezi gusti,mirosi, pipai bucatele.Deci, numai la concursurile pe viu merge sa alegi care e cel mai bun bucatar.

    • Radu Popovici spune:

      @Corina: Chiar daca nu gusti, citesti lista de ingrediente, cantitatile lor si modul in care este explicata tehnologia de preparare, plus micile tips-uri care arata competenta si grija pentru detalii. Mai privesti si fotografia si, daca ai putina experienta, te cam „prinzi” si de calitatea bucatarului.

  4. Corina spune:

    In mare ceea ce spui e perfect adevarat, dar exista si aici o optica putin diferita.De ce ai tu cei mai multi prieteni?
    De fapt, te-au votat cei care iti citesc blogul si care sunt incantati de ceea ce faci . Ca doar, cel putin in cazul meu, nu ne cunoastem personal, si cred ca sunt multi care nu te stiu in carne si oase, dar gatesc dupa retetele tale.
    Poate ca nu s-a votat neaparat reteta cea mai buna de pe acel site, dar sigur cel mai bun bucatar dintre cei de acolo, pentru ca cel mai cunoscut este sigur o dovada a calitatii.

    • Radu Popovici spune:

      @Corina: Poate ai dreptate, sigur ca nu am fost votat doar de cei care ma cunosc in carne si oase. Totusi, sunt absolut sigur ca la acest concurs numarul voturilor adunate de fiecare concurent nu a reflectat nici pe departe calitatea sa ca bucatar… sau, cel putin, nu in cazul tuturor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.