Weihenstephaner Hefe Weissbier

Astazi am placerea de a va prezenta una dintre berile mele preferate. Cred ca a fost prima bere pe care am degustat-o cu adevarat, privind-o, servind-o la temperatura corecta si în paharul potrivit, discutand cu ea, încercand s-o înteleg.
Weihenstephaner Hefe Weissbier
Am avut o adevarata revelatie cu aceasta bere si, desi am avut ocazia sa degust si alte Hefe Weissbier de mare calitate, tot aceasta a ramas preferata mea.
Voi povesti astazi, deci, despre o bere din malturi de grau si orz, nefiltrata.

Denumire: Weihenstephaner Hefe Weissbier
Tip: ale
Stil: weissbier
Producator: Bayerische Staatsbrauerei Weihenstephan, Germania
Este usor de povestit despre orice bere care poarta marca Weihenstephaner (ceea ce înseamna „a Sfantului Ştefan) si asta nu doar pentru ca tot ce provine de acolo este de calitate excepionala, ci si fiindca beraria cu pricina poate dovedi ca este cea mai veche berarie din lume aflata înca în functiune; mai mult, din anul înfiintarii si pana acum a functionat continuu.

Bayerische Staatsbrauerei Weihenstephan functioneaza în Friesing, un orasel din Bavaria. Astazi ea nu este o întreprindere particulara, ca mai toate celelalte berarii, si nici nu are ca actionar vreunul dintre titanii industriei berii; ea apartine landului Bavaria si este nu doar o unitate de productie, ci si o „academie a berii”, unde vin sa se perfectioneze berari din toate colturile lumii. Weihenstephan este un standard în industria berii.

Ca multe alte berarii, Weihenstephan a început ca o berarie tinand de o abatie. Ea ar fi fost înfiintata de Sfantul Korbinian, pe la anul 720, si dedicata Sfantului Vitus, apoi Sfintilor Ştefan si Mihail. Din 1021 abatia apartine Ordinului Benedictin si a functionat pana în 1810, cand a fost demolata. Abatia, nu si beraria. Aceasta a continuat sa functioneze.

Desi, dupa unele documente care descriu existenta unei gradini cu hamei, documente din anul 768, este foarte probabil ca abatie sa fi produs deja bere înca dinainte de acel an, primul act oficial care consemneaza productia de bere dateaza abia din anul 1040. Este un act emis de autoritatile din Freising, prin care se acorda abatiei licenta de a produce bere.

Practic, nu se stie chiar sigur care este cu adevarat cea mai veche berarie din lume înca operationala, se stie doar cine poate dovedi acest lucru cu acte. Iar acestia sunt cei de la Weihenstephan.

Abatia Weltenburg, de pilda, situata tot în Bavaria. Aceasta exista din anul 620, deci este posibil sa fi produs bere înaintea abatiei Weihenstephan, dar îsi poate atesta existenta prin acte doar din anul 1050. Şi daca tot am început sa povestesc despre vechimea unor berarii, ar mai trebui mentionate berariile de la Affligem, Belgia, al carui certificat de nastere indica anul 1074, Grimbergen, tot din Belgia, „nascuta” în 1128 si, pentru a completa un trio belgian, beraria din Tongerlo, a carei data de nastere este anul 1133.

Ca o curiozitate, beraria Zatec, din Cehia, poate dovedi ca functiona deja în anul 1004, cu o înregistrare referitoare la taxe, dar nu poate dovedi ca a functionat continuu de atunci pana astazi.

Chiar cred ca nu are nicio importanta care este, cu adevarat, cea mai veche berarie din lume. Ceea ce conteaza este formidabila traditie care a depasit 1.000 de ani. În acesti 1.000 de ani s-au prabusit imperii, s-au nascut natiuni, s-au purtat razboaie, au murit si s-au nascut miliarde de oameni, dar aceste berarii au ramas ca stancile în bataia valurilor, imuabile, tenace, producand în orice clipa cea mai buna bere a momentului.

Ambalaj
Weihenstephaner Hefe Weissbier nu are o înfatisare izbitoare, dar se vede imediat ca este un lucru serios. Sticla este una de 500 ml, de culoare fumurie; forma sa este cea obisnuita, devenita deja banala.
Eticheta este ovala, de culoare alba, cu chenare aurii si baniere de culoare albastra-închisa. Emblema berariei este destul de asemanatoare cu blazonul casei de Wittelsbach si al landului Bavaria. Eticheta este inscriptionata cu Premium Bavaricum, Weihenstephaner Hefe Weissbier Brauerei Abfüllung, Älteste Brauerei der Welt. Bineînteles, beraria nu putea scapa avantajul de a putea dovedi cu acte în regula ca este cea mai veche. Acest lucru este un mare atu pentru marketingul berii, „Älteste Brauerei der Welt” însemnand „Cea mai veche berarie din lume”.
Eticheta nu este senzationala, dar inspira respect si ordine… da senzatia unui lucru bine facut. Nu are zorzoane inutile si nici desenase kitchoase, ca alte etichete, este simpla si informativa pentru ca nu are nevoie sa fie altfel. Continutul sticlei tine loc de orice altceva.
Eticheta guler reia motivele grafice ale etichetei mari, fiind inscriptionata cu Weihenstephaner Hefe Weissbier si emblema berariei.
Capacul este de tip coroana, de culoare alba, inscriptionat cu auriu.

Alcool: 5,4%
Temperatura de servire: 5-7 °C
Pahar de servire: sonda cu forma caracteristica pentru punerea în evidenta a capului de spuma gros de 5-7 cm.
Malturi: 70% malturi de grau si 30% malturi de orz.
Drojdii: tipice unei Weissbier, adica unei beri germane din grau: o combinatie a mai multor tulpini de tipul 3056 – Bavarian Wheat Blend, 3333 – German Wheat, 3638 – Bavarian Wheat si 3068 – Weihenstephan Weizen.
Hamei: tip Hallertau, Mittelfrüh sau Hersbrucker
Malturi: un amestec de Weyermann pale wheat, Weyermann Pilsner, Weyermann Vienna si Caramunich.
Observatii: Este o bere din grau, nefiltrata. „Hefe” înseamna „drojdie”, iar aparitia acestui cuvant în denumirea berii arata ca ea contine drojdie în suspensie. Este o bere bottle-conditioned, care a fost îmbuteliata cu un adaus de must de bere incomplet fermentat. Acest adaus ofera berii suspensia de drojdie si plusul de carbonatare.

Citeste si articolul →   Trappist Achel Blond

Aspect
Berea are o culoare galbena-aurie-laptoasa, datorata suspensiei de drojdie. Nu este o bere transparenta, bineînteles, ci pacloasa. Arata frumos, are o culoare îmbietoare, foarte placuta.
Capul este impresionant, asa cum îl au toate berile pe baza de malturi de grau. Spuma alba si fina, care scade in timp.

Aroma
Dupa mine aroma este senzationala. Nu este ostentativa si nu te întampina cu surle si trambite. Este o aroma fina si rafinata, fructata si un pic dulce, care te face sa vrei sa o descoperi singur, treptat, ca pe ceva pretios.
În mod clar predomina aroma de banane. Se simt note de paine, un pic de cuisoare, dar nu picante, ci cumva dulci, îmblanzite fiind de o nota discreta de miere. Se mai simt, „în spate”, note de guma de mestecat, poate si de piersica. Amareala practic nu este prezenta în aroma, si nici alcoolul, ambele fiind bine integrate.

Gust
Aici se simte o dualitate de miere si banane, cu usoare note de mirodenii, flori si paine. Amareala si alcoolul sunt excelent integrate; reusesc sa dea corpolenta si caracter berii, fara a veni în prim plan. Slab de tot, ca o impresie fugara, se simte o nota de biscuiti, provenind de la malturi, cu un caracter usor afumat.

Senzatie gustativa
Nu este cu adevarat o bere corpolenta, dar reuseste sa fie ceva mai corpolenta decat m-as fi asteptat. Echilibrul de arome si gusturi, plus suspensia de drojdie, reusesc sa lase o senzatie cremoasa în gura, sau mai degraba catifelata.
Carbonatarea este vivace, dar bine dozata, oferind berii calitatea de a potoli setea si de a fi proaspata si extrem de placuta.
Postgustul este destul de lung si de intens, foarte placut.

Impresie generala
Dupa mine este o bere exceptionala, cu siguranta printre primele în lume la stilul sau. Este o bere iconica pentru o weissbier si as putea spune ca mai bine de atat nu se poate. Pentru mine este perfecta, cel putin în acest moment. Am putut s-o compar cu alte cateva weissbier, foarte bune si acelea (zau, nu am baut niciodata o bere germana care sa nu fie macar buna spre foarte buna), si a reusit sa-si pastreze primul loc. Sigur, este o impresie subiectiva si sunt convins ca multi pot prefera o Hefe Weissbier de la Paulaner, Erdinger, Ayinger, Schneider sau de altundeva, dar nimeni nu-i poate nega acesteia calitatea exceptionala.
Este parfumata si gustoasa, racoritoare si proaspata, interesanta si rafinata. Sfatul meu ar fi sa nu o stricati adaugandu-o feliute de lamaie, asa cum se recomanda pe diverse site-uri. Lamaia nu are ce cauta aici. Daca ar fi fost o witbier, unde aromele de citrice sunt ceva obisnuit, as mai fi înteles, dar în niciun caz nu trebuie sa va bateti joc de o weissbier perfecta. Este ca si cum ati bea cel mai bun Chardonnay burgund adaugandu-i apa gazoasa. Pacat, zau asa.

Aceasta weissbier are dichisul ei. Nu trebuie sa o dati pe gat, pur si simplu, asa cum ati face cu un pilsner de larg consum. Nu o beti fara sa „discutati” un pic cu ea. Merita un dialog, caci are multe de oferit; aveti rabdare cu ea, si îsi va dezvalui treptat toate calitatile.

Note
AROMA 10/10 ASPECT 10/10 GUST 10/10 SENZATIE 9/10 GENERAL 9/10 = 48
Calificativ: 48/50

Explicatii referitoare la calificative:
Exceptionala: 45-50
Foarte buna: 40-44
Buna: 35-39
Modesta: 30-34
Slaba: 25-29
Foarte slaba: 20-14
Oribila: <19 Împerechere cu mancare
Aici sunt multe de spus. Sper ca eu sa am rabdare sa scriu tot ce trebuie, iar ca dvs. sa aveti rabdare sa parcurgeti toate recomandarile.
Aceasta bere sunt atat de versatila, încat poate, foarte des, sa acompanieze toate serviciile (felurile de mancare) dintr-un meniu complex. As zice ca este una dintre berile care nu ar trebui sa va lipseasca niciodata din frigider. Mic dejun (zau, nu glumesc), brunch, pranz sau cina, toate acestea sunt doar ocazii pentru a da prilejul acestei minunate beri de a pune în evidenta mancarea.
Este o bere relativ lejera, cu o corpolenta între fragila si medie, cu efervescenta puternica si racoritoare, dar plina de gust si aroma, cu amareala scazuta. Încercati-o vara si veti vedea cat poate fi de racoritoare. Nu ezitati s-o însotiti cu o înghetata, veti vedea ca se descurca minunat.

Weihenstephaner Hefe Weissbier merge exceptional de bine acolo unde multe dintre vinuri dau gres. Sa luam, de pilda, mancarea mexicana. Carbonatarea berii curata grasimea sapunoasa de la avocado (una cu care nu prea ma împac, sa fiu sincer), cea de la branza, sau de la fasole si orez, ambele foarte amidonoase.
Se combina perfect cu mirodeniile, datorita dulcetii din malturi, care rotunjeste adesea asezonarea formata din coriandru, chimion, limeta, seminte de dovleac, ardei iuti, achiote, ciocolata. Notele fine de cuisoare îsi gasesc „ecou” gustativ în asezonarea tipica mexicana.

Mole poblano, cu armoniile sale de ciocolata, ardei iuti afumati, nuci si mirodenii se asociaza bine datorita usoarelor accente afumate din weissbier. Sigur, o Dunkel Hefe Weissbier ar merge aici si mai bine, ca sa nu mai vorbesc de alte stiluri de beri unde aromele afumate si cele de ciocolata sunt mai pregnante, dar berica noastra face si aici fata într-un mod mai mult decat decent.

Citeste si articolul →   La München, Ana are bere (1)

Mancarea thailandeza, lejera si picanta, proaspat parfumata, care face ca vinurile albe sa para plate iar cele rosii sa aiba gust de terebentina, este însotitorul perfect pentru weissbier. Mancarea thailandeza, ca si celelalte din Asia de sud-est, se bazeaza pe echilibrul dintre dulce, acru, sarat si picant. Weissbier face ecou dulcelui cu gustul dat de malturi si acrului cu carbonatarea data de grau. Carbonatarea sa „taie” accentele sarate si picante, racorind si reîmprospatand cavitatea bucala.

Mancarea indiana are oarecare asemanari cu cea thailandeza, pe care a influentat-o, dar, în plus, se bazeaza pe adevarate armonii de arome date de multitudinea de mirodenii folosite. Bananele si cuisoarele care se simt în weissbier se asociaza cu mirodeniile, iar notele usoare de fum fac sa fie potrivita cu preparatele de tip tandoori.

Carbonatarea berii se „pupa” bine cu sosurile pe baza de iaurt acrisor. Preparatele, atat de numeroase, pe baza de linte si naut, se împerecheaza bine si ele cu berea datorita aceleiasi aciditati. Carbonatarea berii este îndeajuns de puternica pentru a rezista sosurilor picante de rosii; datorita ei practic, orice sos, oricat de „greu” ca arome si grasimi, pare mai lejer si mai proaspat.

Pestele sarat, sau cel afumat este si el îmblanzit de o weissbier. Baccala, brandade de morue, pissaladiere, icre, botargo, batogurile de morun etc. devin toate adevarate revelatii alaturi de o weissbier.

Mancarea chinezeasa, bogata în accente afumate, fie de la wok, fie datorita numeroaselor tipuri de ciuperci, îsi gaseste si ea o buna pereche intr-o weissbier.

Ganditi-va la la o bouillabaise mancata cu paine prajite si rouille, acel sos atat de usturoiat, mai luati în considerare mujdeiurile noastre, sau sosurile usturoiate chinezesti. Toate sunt minunate pe moment, dar dupa… cu totii stim ca pot deveni un chin. O weissbier spala bine cavitatea bucala si gatul, îndepartand mult din gustul remanent usturoiat.

Carnatii sunt un partener ideal pentru weissbier. Fie ei de tip weisswurst, cu textura cremoasa, ca de cremwurst, si nepicanti, fie cu gust afumat, ca chorizo, fie picanti, de porc sau de oaie, fie boudin noir, bacon prajit, cartofi prajiti, omlete, ochiuri, oua Benedict, oua, pui si peste cu sos olandez etc.
Cum multe dintre aceste ultime alimente ne aterizeaza pe masa la micul dejun, afirmatia mea ca Hefe Weissbier este o bere potrivita pentru micul dejun nu mai pare atat de ciudata. Ciudat este sa-ti începi ziua cu o bere, dar nu mai este ciudat dupa ce o faci si vezi cat de bine se potrivesc toate.

Weissbier merge de minune cu salatele. Este îndeajuns de usoara ca sa nu acopere gustul delicat al laptucilor, iar dulceata ei echilibreaza bine vinegretele acide. Amareala ei este foarte moderata, asa ca nu va potenta amareala altor ingrediente, ca andive sau rucola. Weissbier se simte în largul ei si cu ridichi, rosii coapte, rosii uscate la soare, ansoa si chiar ceapa cruda. Faceti o încercare alaturand weissbier unei salate orientale: un adevarat deliciu!

Germanii sunt mari amatori de porc, iar weissbier este o excelenta asociere pentru friptura de porc, carnati de porc, sunca, jambon, purcel de lapte si alte zeci de preparate pe baza de carne de porc. Dulceata din bere echilibreaza bine gustul sarat al mezelurilor, iar aroma fina de cuisoare este perfecta pentru carnea de porc.

Prosciutto, chiar daca provine din Italia, parte a fi fost inventat special pentru weissbier. Nu mai zic nimic de jamon serano…

Daca pestele posat, sau cel gatit în aburi, este cam prea delicat pentru weissbier, pestele si fructele de mare prajite sunt perfecte. Prajeala are ca rezultat caramelizarea proteinelor, avand „ecou” în dulceata maltului, iar carbonatarea si usoara aciditate a berii reusesc sa se opuna cu succes grasimilor. Creveti, scoici Saint-Jacques, homari, langustine, calmari ori caracatite, prajite sau fripte pe gratar, merg perfect cu weissbier.
Pestii mai grasi, cum este somonul, chiar daca este gatit delicat, prin posare, si mai ales daca este prajit sau fript, sunt prieteni la catarama cu weissbier.

Sushi este un alt partener bun pentru Hefe Weissbier. Orezul delicat aromatizat cu otet, pestele crud, sosul de soia si wasabi sunt ceea ce trebuie pentru aceasta bere.

Vanatul si mielul pot fi o asociere buna cu weissbock, mai ales daca sunt însotite de sosuri de fructe, usor caramelizate. Weissbock vine cu propriile arome de fructe si este îndeajuns de „teapana” ca sa tina piept carnii; aromele de ciocolata si caramel ale berii îsi gasesc parteneri în aromele caramelizate ale carnii. Tot ele fac posibila colaborarea cu ciupercile, atat servite ca garnitura, cat si pe cont propriu, prajite, sotate, fripte, coapte, umplute sau nu.

Sigur, as putea sa mai adaug aici cateva paragrafe, dar cred ca ati prins ideea. Hefe Weissbier este nu doar gustoasa si sanatoasa (pe langa alte mici minuni pe care le contine, drojdia reziduala vine cu portia sa de vitamine, mai ales cele din complexul B), ci o adevarata minune cand vine vorba despre mancare.


6 comentarii pe “Weihenstephaner Hefe Weissbier

  1. nuovamamamia spune:

    Ma bucur sa vad ca sunt unii dintre noi care prezinta o bere ca si cum ar fi ceva mai mult, ceva precum un vin sau o batura ceva mai deosebita chiar daca aparent berea este ceea mai comuna de fel, motiv pentru care nu pot decat sa iti multumesc pentru un astfel de review.

    • Radu Popovici spune:

      @nuovamamamia: Pentru mine berea este o bautura cel putin la fel de nobila ca vinul, coniacul, whisky-ul, romul etc. Exista beri proaste, cum exista si vinuri oribile sau whisky-uri lamentabile… in niciun caz berea de calitate nu poate fi o bautura a saracului.
      In plus, eu privesc berea neaparat in asociere cu mancarea, de aceea aceasta sectiune este destul de stufoasa la prezentarile mele.

  2. doru spune:

    Doamne, m-a apucat si setea si foamea citind acest articol! M-ai cam pus pe jar cu berea asta; acum trebuie neaparat s-o gust. Unde o pot gasi?

  3. memphis spune:

    Foarte bun articolul, detaliat si plin de informatii. Iar partea de asociere cu mincarea este de-a dreptul exhaustiva. Mi-ai dat citeva idei bune. Danke schon!

    Ai dreptate cind zici ca berile de la Weihenstephan sunt deosebite. Sunt foarte binevazute in Germania desi pe multi ii cam calca pe nervi chestia cu cea mai veche berarie din lume; este un slogan cam ostentativ.
    Desi eu parca prefer weissbier de la Paulaner nu pot sa neg calitatea deosebita a berii de la Weihenstephan. Prost!

    • Radu Popovici spune:

      @memphis: Bitte schon. 🙂
      Poate ca este un slogan cam ostentativ, dar sunt singurii care isi permit sa-l foloseasca. Cred ca greu poate spune cineva ca Weihenstephan face o weissbier mai buna sau mai putin buna decat varianta de la Paulaner. E o chestie foarte subiectiva… Cred ca eu am facut cunostinta prima data cu cea de la Weihenstephan si mi-am stabilit „standardul” dupa ea. In plus, am o simpatie mai mare pentru Weihenstephan. Paulaner prea tinde sa devina un mare conglomerat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.