Westmalle Dubbel

Dupa umila mea parere, de incepator intr-ale berii, Westmalle Dubbel este o capodopera. Eleganta si robusta in acelasi timp, complexa si rafinata, berificata la mare arta, aceasta bere atinge perfectiunea.

Este una dintre berile mele preferate, motiv pentru care am si ales-o sa figureze in meniul de bauturi de la Bistro GUXT unde 18 beri din Belgia, Germania si Cehia fac perechi inspirate cu cele 23 de preparate culinare.

Westmalle Dubbel este o bere trapista. Termenul „trapist” nu denumeste un stil de bere, ci un standard de calitate. Pentru mai multe detalii despre berile trapiste, urmariti acest articol.

Denumire: Westmalle Dubbel
Tip: ale
Stil: Dubbel
Producator: Brouwerij der Trappisten van Westmalle, Belgia
Dintre toate berariile trapiste, cea de la Westmalle a fost, probabil, cea cu cea mai mare influenta. La Westmalle a fost definit, prima data, stilul tripel, devenit clasic.
Manastirea a fost fondata in 1794,mlanga orasul Westnalle, la nord-est de Antwerp. Fabricarea berii a inceput abia in 1836, iar berea era consumata exclusiv de calugari. Prima data cand a fost comercializata in afara manastirii a fost in 1870, pentru a strange bani necesari intretinerii manastirii.
Beraria are propriile puturi cu apa bogata in minerale. Apa este amestecata cu malturi din Belgia, Germania si Franta. Westmalle Dubbel este berea cea mai caracteristica pentru acest stil, de la culoare, pana la aroma si gust

Ambalaj
Sticla are 330 ml, este de culoare bruna si are o forma eleganta, usor alungita. Are din fabricatie un guler, ca o bordura, inscriptionat cu Trappistenbier.
Eticheta este romboidala, de culoare bruna, cu o rama groasa roscata si una subtire, de culoare aurie. Este tiparita cu sigla berariei, denumirea Westmalle Trappist Dubbel, alc. 7%
Eticheta guler nu are.
Capacul este de tip coroana, de culoare bruna-inchisa, inscriptionat cu sigla berariei si textul: Trappist Westmalle Dubbel.

Sticla are un aspect foarte simplu, dar reuseste sa transmita acel „ceva” care te face s-o remarci in rafturile magazinelor. Arata ca ceva traditional, poate chiar un pic demodat, dar si ca ceva facut temeinic, de buna calitate. Nu stiu cat am fost de clar, dar mie sticlele de bere produse de Westmalle imi lasa impresia lucrului bine facut.

Alcool: 7 %
Temperatura de servire: 14-16 °C
Pahar de servire: cel recomandat de producator / tip snifter / pahar de vin rosu / tip pocal
Observatii diverse: Avem de-a face, bineinteles, cu o bere refermentata in sticla, vie, care progreseaza la stocare. Din acest motiv are un potential de invechire de cativa ani..

Aspect
Culoarea este bruna-rosiatica, destul de intensa, placuta. Berea este, in mod normal, pacloasa, din cauza refermentarii in sticla.
Capul de spuma este fin, de culoare bej, si destul de nepersistent. Scade repejor, lasand in urma dantele rare de spuma, pe peretii paharului.

Aroma
Aroma unei Westmalle Dubbel este complexa, rafinata si cu mare „adancime”. Se simt arome de diferite intensitati, ca si cum ar fi asezate pe mai multe „planuri ale unei perspective olfactive.
Se simt bine, in prim plan, arome de miere si biscuiti, de zahar brun si caramele, apoi note de ciocolata si fructe (banane, stafide si prune uscate), iar in plan mai indepartat note foarte fine de alcool si note amarui.
Este incitant sa descoperi toate aceste arome pe rand, pe masura ce berea atinge temperatura optima. Este ca o vanatoare de arome, incununata cu mult succes si fara victime.

Gust
Complexitatea aromei se regaseste in complexitatea gustului, si invers. Gustul este proponderett dulce-amarui, dar cu mare complexitate. In planurile secundare si tertiare se simt note de caramel, de zahar brun si noteamarui, ca si note fine de ciocolata si fructe, un pic de mirodenii, poate cuisoare si scortisoara, un pic de aciditate subtila, un piculet de alcool. Acesta din urma este excelent integrat, si nu face altceva decat sa completeze „gama” notelor gustative; aceasta bere nu are nicio nota stridenta, totul este la locul sau, astfel incat sa formeze o armonie de gusturi si arome.

Senzatie gustativa
Corpolenta berii este una peste medie. As zice ca avem de-a face cu o bere destul de robusta, si datotrita alcoolului, dar, mai ales, datorita complexitatii gustului si aromei.
In cavitatea bucala Westmalle Dubbel lasa o senzatie de caldura, un pic lipicioasa si matasoasa, foarte placuta.

Postgustul este lung si foarte intens. Dureaza secunde bune pana ce fiecare inghititura se estompeaza. Postgustul debuteaza dulce-amarui, cu note de ciocolata si fructe, iar finisul este ceva mai sec,

Apreciere personala
O bere complexa si rafinata, destul de robusta, care se dezvaluie treptat. Alcoolul este foarte bine integrat, iar amareala este bine echilibrata de dulceata maltului. Carbonatarea si usoara aciditate pastreaza prospetimea cavitatii bucale si fac ca aceasta bere sa fie racoroasa si usor de baut, in ciuda corpolentei, complexitatii si a continutului relativ mare de alcool.
Este o bere care pune accent pe calitatile malturilor si pe aromele fructate ale drojdiei. Postgustul incepe dulce-amarui si se termina sec si amarui si te-ai astepta ca amareala sa devina mai persistenta, dar acest lucru nu se intampla. Se opreste, la fix, as zice eu, cat sa pastreze si caracterul fructat, datorat drojdiilor. O bere de referinta pentru stilul dubbel.

Note:
AROMA 10/10 ASPECT 10/10 GUST 10/10 SENZATIE 10/10 GENERAL 10/10
Calificativ: 50/50

Explicatii referitoare la calificative:
Exceptionala: 45-50
Foarte buna: 40-44
Buna: 35-39
Modesta: 30-34
Slaba: 25-29
Foarte slaba: 20-14
Oribila: <19

Imperechere cu mancare:
Berile stil dubbel sunt intotdeauna de culoare inchisa si au arome caracteristice (caramel, melasa, rom, ciocolata, stafide, prune), cu o amareala moderata, cu alcool foarte bine integrat si cu o carbonatare medie sau chiar mai vivace. Mai toate au un postgust cu finis sec, dar pastreaza o dulceata interesanta. Sunt beri foarte complexe si merg bine cu carnea de miel, care amesteca gustul specific al carnii cu dulceata caramelizarii si cu arome de ierburi. O carne rumenita isi va gasi ecou in dulceata malturilor, iar carnea se va „marita” perfect cu aromele de fructe negre ale berii. Sosurile de fructe vor fi, deci, un adaus perfect in acest mariaj.

Puiul sau curcanul, cu umplutura care contine fructe, sunt minunate cu o bere stil dubbel.
Carnea de porc bine rumenita, insotita de sosuri brune, sosuri de rosii cu ierburi aromate si masline, ba chiar si de sosuri pe baza de smantana si branza cu mucegai, este un adevarat regal.

Carnea de rata, piept sau pulpa, ca si sosurile brune obtinute din oasele de rata, este excelenta cu un dubbel ca acesta. Pielea crocanta si rumenita se potriveste cu notele de caramel si ciocolata din bere. Un dubbel pare a „inunda” carnea cu gustul si aromele de fructe negre, completand-o minunat. Carbonatarea destul de vivace „taie” grasimea caracteristica ratei.
Probabil ca cea mai buna asociere, cel putin dupa gustul meu, este cea dintre un dubbel si un confit de rata, alaturate unei garnituri de varza calita bine rumenita la cuptor. Este una dintre cele mai bune mese posibile!

Daca tot povestim despre rate, putem largi discutia si despre „surorile” lor, gastele. Foie gras merge de minune cu un dubbel. Notele dulcege ale berii, ca si cele fructate, sunt perfecte pentru un foie gras, care prin definitie se serveste cu sosuri dulci-picante de ceapa, varza sau fructe.

Vorbim despre ficat, deci putem devia discutia si spre pateurile de ficat, fine sau mai grosiere, cu sau fara mustar. Toate sunt parteneri potriviti pentru aceasta bere.

Culoarea si gustul caramelizat, ca si carbonatarea destul de vioaie fac din acest tip de bere un potential tovaras pentru orice este rumenit si gras. Ca sa exemplific: coaste de porc rumenite la cuptor, sarmale cu costita si pasta de rosii, rumenite si pline de gust, terine de carne (rata si porc, mai ales), carnati de porc, vita, oaie sau vanat, carne de porumbel, fazan, potarniche, prepelita.

Ce sa mai spun despre alte bucati de carne alese, cum ar fi un antricot de vita, sau un T-bone, ori un Porterhouse, bine rumenite si suculente? Si de ce sa ne limitam la carnea fripta sau prajita? Cea brezata indelung in lichid aromat (de ce nu chiar in Westmalle Dubbel?), cum ar fi o carbonade flamande, este absolut si la superlativ delicioasa.
Aproape orice preparat din vanat, mai ales insotit de sosuri de fructe (prune, in special) si de sosuri de ciocolata, se va potrivi cu o bere dubbel. La fel organele: nu doar ficatul, ci si momite, rinichi, inima, pipote etc.

Aveti un desert pe baza de fructe ca prune, curmale si stafide, de pilda produse de patiserie sau tarte, si nu prea stiti cu ce bautura sa-l asociati? Daca desertul nu este prea dulce, raspunsul vine de la sine: cu o bere dubbel, asa cum este Westmalle Dubbel. Gustul de malt se imperecheaza bine cu cel al aluaturilor, iar notele de caramel si fructe fac casa buna cu fructele din umplutura.
La fel de bine acest dubbel se potriveste cu merele, perele si gutuile caramelizate (ce ziceti de astfel de tarte, stil Tatin?), ca si cu deserturile pe baza de ciocolata, dar nu dintre cele prea dulci.