Termenul “samosa”, sau “samoosa”, denumeste un fel de ghiozlomele (din turcescul “gözleme”, adica niste coltunasi care, in loc sa fie fierti, sunt prajiti in ulei) umplute cu un amestec, puternic asezonat cu mirodenii, de cartofi, ceapa, mazare, linte, carne tocata, fructe uscate etc. Se pare ca “samosa” provine din limba persana, din cuvantul “sanbosag”.
Samosa, ca preparat, este originar din statul indian Uttar Pradesh, dar s-au raspandit in timp in tot subcontinentul indian, in sud-estul Asiei, Asia centrala, Peninsula Arabiei, Africa si zona Mediteranei.

Cel mai adesea, o samosa are gust picant, dar exista si variante cu gust dulce. Dimensiunile si consistenta unei samosa pot diferi foarte mult, dar de obicei sunt de forma triunghiulara si mari cat sa poti musca de 1-2 ori din ele.

Eu am ales, de data aceasta, o varianta vegetariana de samosa. Nu ma omor dupa bucataria vegetariana, cu atat mai putin dupa cea vegana sau raw, dar nici nu o exclud din preocuparile mele. Exista retete vegetariene surprinzator de gustoase, cum este si aceasta.

Bucatarie: indiana
Dificultate: usor
Cantitate: 12 bucati
Timp de preparare: 10 minute + odihna
Timp de gatit: 20 minute

Ingrediente:
1 cana cu faina de grau
1 lingura de ulei de arahide (sau de floarea-soarelui)
1/2 lingurita de sare
2 cartofi medii, fierti si taiati cubulete mici
75 g mazare, fiarta cateva minute
1 lingurita de boabe de coriandru, pisate
1 lingurita de seminte de chimion, pisate
1/2 lingurita de curcuma, macinata
1/2 lingurita de boia dulce
1/2 legatura de coriandru, tocat
1/2 legatura de menta, tocata
1 ceapa, tocata marunt
sucul de la 1/2 lamaie
1 ardei iute verde, tocat marunt
2 cm bucata de ghimbir, tocata marunt
1 cana cu ulei, pentru prajit
sare
piper
chutney picant, pentru servit

Instructiuni:
Se amesteca intr-un castron mare faina cernuta cu sare si ulei, folosind varfurile degetelor. Faina trebuie sa fie cat mai bine amestecata cu ulei, caci traditia spune ca astfel samosele se vor rumeni mai frumos si vor fi mai crocante la exterior. Trebuie sa se obtina un aluat destul de ferm; daca aluatul iese prea uscat, se adauga putina apa, eventual in mai multe transe, nu mai mult de 2-3 lingurite odata.

Se acopera aluatul cu un prosop umed, ca sa nu se usuce, si se lasa sa stea 20 de minute.

Intre timp se prepara umplutura. Se incinge uleiul intr-un wok, sau tigaie mare. Se adauga ceapa, ghimbir si ardei iute si se soteaza mixtura pana ce ceapa incepe sa fie transparenta.
Se adauga chimion, coriandru, curcuma, boia si sare. Se amesteca si se gateste mixtura 2-3 minute.

Se adauga in wok cartofii, mazarea si frunzele de coriandru si menta. Se amesteca bine, pana ce mixtura este incinsa. Dca doriti, in timp ce amestecati uteti zdrobi cartofii cu spatele unei linguri de lemn, ca astfel sa se “lege” mai bine umplutura.
Se ia wok-ul de pe foc si se adauga sucul de lamaie; se amesteca din nou.

Se imparte aluatul functie de dimensiunea de samosa pe care o doriti. Eu l-am impartit in bile de dimensiunea unei nuci. Portiile de aluat se ruleaza pe o suprafata de lucru fainata, ca sa s eobtina cercuri cu diametrul de 8-10 cm. Se taie in jumatate cercurile.
Se pune pe fiecare semicerc cate o cantitate egala de umplutura (cam 2 lingurite in cazul meu) si se impatureste aluatul peste ea, ca sa se obtina o forma asemanatoare unui triunghi. Se ung cu apa marginile si se preseaza cu dintii unei furculite, sau cu degetele.

Se incinge uleiul in wok, la foc mediu; se verifica folosind o bucatica de aluat. Daca uleiul are temperatura corecta, aceasta iese imediat la suprafata.
Se prajesc samosele cate 4-5 odata, sau functie de dimensiunea wok-ului, mpana ce sunt frumos rumenite. Se scurg pe prosoape de hartie, apoi se asaza pe un grilaj metalic, care permite circulatia aerului si dedesubtul samoselor, astfel ca acestea sa ramana crocante pe toata suprafata.

Se servesc samosele calde, la temperatura camerei, sau chiar reci, alaturi de un chutney (de mango, menta, coriandru, tamarin etc.) sau de un alt sos picant, la alegerea dvs.